Foodapest - targul patiseriilor din Ungaria

In cadrul Hungexpo, in perioada 21-24 februarie 2010 are loc Foodapest si UKBA. Doua targuri internationale de traditie in panificatie, patiserie, cofetarie, food retail, etc.

Azi am participat si noi la aceasta expozitie si celor care iubesc dulciurile le pot spune ca trebuie sa se grabeasca.

O zi intreaga in spatiile amenajate va gasi in permanenta noi produse, noi atractii, noi bunatati.
Mai mult, se pot achizitiona si pentru acasa, atat produse cat si ustensilele necesare prepararii in propria bucatarie a produselor de patiserie si cofetarie.

Din punctul meu de vedere, targul a fost o reusita si garantam ca vom participa si anul viitor.

Pana atunci, mentionez faptul ca urmeaza Expozitia internationala GastroPan de la Targu Mures in perioada 26-28 martie 2010.

Enjoy pictures :

Sfaturi practice - Blat Pandispan

Ingrediente

Oua: daca bateti ouale de mana, trebuie sa despartiti galbenusurile de albusuri. Se bat albusurile si se adauga la sfarsit in compozitie, amestecand cu telul.

Faina : se cerne mereu direct peste compozitie. Daca folositi faina integrala, pandispanul nu va mai fi la fel de afanat. La fiecare 30 grame de faina integrala, se adauga cate 1 lingura de apa.

Praf de copt: daca nu este mentionat in reteta si daca preparati aluatul conform reteteti de baza, foarte repede, fara a amesteca prea mult, si-l introduceti imediat la cuptor, nu este nevoie de praf de copt.

Pregatirea formelor
Se umezeste si se tapeteaza cu hartia de copt numai fundul formei.

Marginile nu se tapeteaza cu hartie si nici nu se ung cu grasime, altfel scate aluatul.

Un blat inalt de tort poate fi usor impartit: se cresteaza de jur-imprejur, la o adancime de 1 cm, apoi se insereaza in crestratura o ata rezistenta, care se strange incet.

Coacerea
Aluatul se introduce intotdeauna in cuptorul incins in prealabil, pentru ca timpul de coacere sa fie cat mai scurt, iar acesta sa nu se usuce. Compozitia trebuie introdusa imediat la cuptor, ca sa nu iasa aerul pe care-l contine.

Este de preferat sa coaceti pandispanul fara ventilator, deoarece curentul de aer risca sa usuce compozitia. Nu introduceti in niciun caz doua tavi deodata, deoarece timpul de coacere se prelungeste si prajitura iese mai uscata.

Proba
In cazul blaturilor inalte, se introduce un betisor de lemn in mijlocul blatului si se extrage imediat: daca blatul este copt, pe betisor nu trebuie sa ramana niciun rest de aluat. Pandispanul bine copt are o structura pufoasa si uniform poroasa, e auriu si deloc uscat. Daca treceti cu degetul peste suprafata lui, pare usor crocant; nu trebuie sa ramana adancituri pe suprafata lui.

Racirea
Pandispanul pentru prajituri se lasa sa se raceasca in tava

Pentru checuri, se rastoarna forma pe o suprafata tapetata cu hartie de copt. Nu se indeparteaza nici forma, nici hartia; in acest fel, blatul va ramane elastic si umed. Dupa ce checul s-a racit complet, se indeparteaza hartia si se taie eventual marginile intarite. Daca este specificat in reteta, se umple checul. Pentru a-l ridica inapoi in picioare, se trage de hartia pe care a fost rasturnat.

Pentru torturi, se rastoarna blatul pe o hartie de copt; fundul formei nu se indeparteaza, ci se preseaza cu o cana plina, de exemplu, pentru ca tortul sa ramana neted.

Pentru ca sa nu se reverse umplutura de tort, se asaza inelul formei detasabile in jurul blatului, pe fundul formei.

Valorificarea resturilor
Aluatul: cu resturile se umplu forme de hartie cu forme din tabla pentru briose.

Resturile de pandispan se folosesc la sufleurile de fructe sau, faramitate si amestecate cu unt, pentru prajituri si blaturi formate din firimituri.

Pastrarea si congelarea
Aluatul: nu poate fi nici pastrat, nici congelat, deoarece scade repede.

Blaturi neumplute: se pastreaza in cutii de tabla bine inchise sau sub formele rasturnate peste ele timp de 3-4 zile, intr-un loc racoros. Daca sunt corect impachetate, se pot pastra la frigider pana la 6 luni.

Blaturi umplute: torturile sau checurile cu dulceata, umpluturile de fructe, crema de budinca, unt sau frisca se inmoaie si se strica repede; trebuie consumate in timp cat mai scurt. Resturile se pastreaza la frigider, acoperite.

Blaturile care contin creme, migdale, nuca sau frisca nu se pastreaza mai mult de 4 luni la congelator.

Checurile si torturile intregi se congeleaza mai intai fara ambalaj, pe o suprafata tare, abia aoi se impacheteaza. Cand este inca inghetat, se poate taia blatul foarte bine cu un cutit electric.

Bucatile de checuri sau tort se congeleaza fara ambalaj pe o tava, apoi se impacheteaza in pungi pentru congelat care se inchid bine.

Franzela Fermecata

Reclama radio amuzanta si cu subinteles... ;) Vreau paine curata !

Reteta culinara - prajitura cu ghimbir si morcovi

Ghimbirul glasat, taiat fin, coaja de lamaie si mirodeniile ii confera acestei prajituri o aroma delicioasa. Cu glazura ei cremoasa si moale, prajitura va disparea cu siguranta foarte repede din farfurii(indiferent de eveniment sau ocazie).

Pentru 8 portii
Timp de preparare 25 minute
Timp de coacere 45 minute

Ingrediente necesare:
6 galbenusuri
200 grame zahar tos
250 grame morcovi rasi
125 grame migdale macinate
125 grame alune macinate
50 grame rest de prajitura
50 grame faina
o lingurita de praf de copt
un varf de cutit de scortisoara macinata
un varf de cutit de ghimbir macinat
un varf de cutit de cuisoare macinate
coaja rasa fin de la o lamaie
6 albusuri mari
4 bucati (pana la 40 grame) de ghimbir glasat, taiate fin

Glazura de crema de branza
74 grame unt fara sare, la temperatura camerei
75 grame crema de branza
175 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita esenta de vanilie

1. Incalziti cuptorul in prealabil la o temperatura de 190 grade C. Tapetati cu hartie o forma de prajitura cu diametrul de cca 20 cm. Ungeti hartia si presarati-o cu faina.

Metoda de batere cu telul :
Singurul agent de crestere al prajiturilor preparate astfel este aerul din compozitia obtinuta prin batere.
Puneti ouale si zaharul intr-un vas termorezistent.
Asezati vasul deasupra unei cratite cu apa fierbinte si amestecati compozitia cu telul sau cu mixerul, pana cand se ingroasa destul de mult pentru a lasa o dara atunci cand ridicati telul.
Scoateti vasul din cratita cu apa fierbinte si continuati sa amestecati pana la racire.
Adaugati ingredientele sub forma de pulbere si amestecati pana la omogenizare. Nu amestecati in exces, deoarece se va pierde aerul din compozitie.

2. Dati in clocot o cratita cu apa si dati-o deoparte de pe aragaz. Urmand metoda de batere cu telul, amestecati galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, intr-un vas termorezistent. Puneti vasul deasupra cratitei cu apa clocotita, asigurandu-va ca vasul nu atinge apa.
Bateti cu telul pana cand compozitia devine groasa si deschisa la culoare. Luati vasul de deasupra cratitei si adaugati morcovii.

3. Amestecati migdalele, alunele, restul de prajitura, faina, prajul de copt, scortisoara macinata, ghimbirul, cuisoarele si un varf de sare. Adaugati coaja de lamaie.

4. Intr-un vas separat, amestecati cu telul albusurile pana formeaza niste umflaturi moi. Adaugati restul de zahar tos si amestecati pana se formeaza niste umflaturi tari si lucioase.

5. Cu ajutorul unei linguri mari din metal sau al unei spatule de plastic, introduceti o treime din bezea in amestecul de morcov, apoi adaugati o tremie din ingredientele sub forma de pulbere. Repetati, alternand, pana cand amestecul devine aproape omogen. Adaugati ghimbirul glasat si bateti pana la omogenizarea completa. Baterea trebuie sa se faca usor, pentru a retine cu cat mai mult aer in compozitia de prajitura. Turnati compozitia in forma si coaceti-o 35-45 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Lasati forma la racit zece minute inainte de scoaterea prajiturii si de mutarea ei pe un gratar la racit.

6. Pentru a prepara glazura din crema de branza, amestecati toate ingredientele pana devin cremoase. Cand prajitura s-a racit, distribuiti uniform aceasta glazura pe suprafata ei.

sa platim muzica

Vara aceasta am avut o experienta foarte interesanta la un resturant imens de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii.

Era situat pe apa, intr-un peisaj mirific, plin in permanenta, se formau cozi uriase in zilele de weekend.

Un lucru mi-a atras cu precadere atentia : muzica de pe fundal.

In cele 3 luni petrecute acolo, zi de zi rulau piese din repertoriul folk sau country doar despre mancare si bautura.

Ideea era ca cei prezenti ascultau piese ca aceasta "Cheeseburger in Paradise" si li se facea foame si pofta si comandau si ei, astfel vanzarile erau influentate semnificativ de ambianta creata.

Multi ar spune : "Ce? pot asculta piesa asta la nesfarsit si eu tot nu voi manca un Cheesburger."

Oamenii sunt foarte usor de manipulati si se folosesc cele mai subtile tehnici. Toate dau roade !

Prajitura cu lichior de anason

O prajitura densa, imbogatita cu pastis, un lichior cu aroma de anason, extrem de popular in sudul Frantei.

Timp de preparare 20 minute.
Timp de coacere o ora.
Pentru 6-8 portii avem nevoie de :
110 gr unt fara sare, la temperatura camerei.
135 grame zahar tos
3 oua, batute putin
o lingura de lapte
185 grame de faina
trei sferturi de lingurita de praf de copt.
25 grame migdale macinate
2 lingurite de pastis
120 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita zeama de lamaie

1.Incalziti in prealabil cuptorul la 160 grade C. Ungeti si pudrati cu faina o forma de briosa de 18 cm in diametru.

Toate ingredientele, inclusiv ouale, trebuie aduse la temperatura camerei inainte de utilizare.
Amestecati intai untul, pentru a-l topi, in vasul mare al unui mixer, sau intr-un castron mare de sticla. Adaugati zaharul.
Amestecati untul si zaharul, pana cand compozitia se deschide la culoare si devine cremoasa. Folositi mixerul, telul, sau o lingura de lemn.
Adaugati aromele, apoi amestecati ouale, unul cate unul, in circa sase serii.
Amestecati bine dupa fiecare adaugare, pentru a impiedica inchegarea.
Daca totusi compozitia se incheaga, adaugati putina faina.

2. Urmand aceasta metoda de incorporare a ingredientelor, inmuiati untul intr-un vas mare, cu o lingura de lemn sau cu un mixer electric. Turnati treptat zaharul si amestecati pana cand compozitia se deschide la culoare si devine pufoasa. Adaugati ouale pe rand, in circa sase etape, amestecand bine dupa fiecare adaugare.

Turnati laptele. Cerneti faina, adaugati praful de copt si migdalele si, cu o lingura mare de metal, adaugati-le in compozitia de unt, pana cand aceasta se apropie de omogenizare. Adaugati lichiorul si amestecati din nou pana la omogenizare.

3. Puneti compozitia in forma; aceasta va fi plina pe trei sferturi. Dati la cuptor 45-60 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Raciti prajitura zece minute in forma, apoi rasturnati-o si raciti-o complet.

4. Intr-un vas mic,, amestecati zaharul pudra, zeama de lamaie si o lingura de apa, pentru a obtine o pasta groasa. Incalziti aceasta compozitie deasupra unei cratite cu apa in clocot, pana cand zaharul devine mai lichid. Adaugati apa, daca mai e nevoie, pentru a obtine consistenta dorita. Intindeti aceasta glazura deasupra prajiturii.

Va doresc pofta buna buna buna!!!

Pericolul infometarii in era hipermarketurilor

Paul Roberts - Starsitul Hranei.

Este vorba despre o carte care se gasea impreuna cu Saptamana Financiara. Nu am fost pe faza la aparitia ei, dar am gasit-o recent in Cora Lujerului si astfel v-o recomand pentru ca s-ar putea sa o gasiti si dumneavoastra.

Cartea lui Paul Roberts nu este doar o istorie a hranei, ci si o analiza antropologica a comportamentului uman fata cu perspectiva unei catastrofe alimentare. Sfarsitul hranei este un avertisment. Va putea agricultura sa faca fata cresterii populatiei ? Vor gasi economia, politica si instinctele de supravietuire cea mai buna cale de a iesi din impasul unei agriculturi cu tot mai putine valori nutritive si al unui comert alimentar tot mai haotic? Din lacomie, nepricepre sau prostie, rezervele de hrana sunt pe terminate si, in scurta vreme, nu vor mai putea astampara foamea a miliarde de oameni. Poate ca, pentru cei care bantuie supermarketurile, facand din cumparaturi un fel de-a fi, sfarsitul hranei se afla la limita imposibilului. Cu toate acestea, fatalitatea secatuirii resurselor, combinata cu cinismul politicilor agricole, a condus la paradoxul ca lumea numara azi un miliard de obezi si un miliard de infometati. Omul nu trebuie sa se confrunte doar cu mai putina mancare, ci si cu o mancare mai proasta, daunatoare sanatatii.

Sfarsitul hranei este o analzia profunda a uneia dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane.

Si ca de fiecare data, si acum va reamintesc ca o carte este scrisa cu scopul de a face bani. Este o afacere. Va recomand cu drag cartea pentru ca deschide orizonturi si ridica probleme si semne de intrebare. Este de datoria dumneavoastra sa inlaturati fantasticul si neadevarul prezent in orice carte.

inainte de franciza - informare

Am gasit in cartea domnului profesor Liviu Gavrilescul urmatoarele informatii utile celor care doresc sa isi deschida o afacere in franciza.

FRANCIZA – modalitate alternative de a intreprinde
Franciza – notiuni introductive

Notiunea de franciza a fost de multe ori gresit interpretata, insa continutul acordului este mai important decat denumirea sa. Catefa definitii vor fi de ajutor pentru o mai buna intelegere :
Franciza : desemneaza un system prin care un intreprinzator francizorul, transmite propriul savoir-faire altor intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a acesteia, in schimbul unei contributii financiare. O franciza, in forma corespunzatoare trebuie sa se sprijine pe un concept commercial care si-a dovedit déjà valabilitatea, in general prin puncte de vanzare-pilot. Acest concept trebuie sa poata fi reprodus cu usurinta in locuri multiple.
Parteneriatul : acest termen generic este utilizat pentru a desemna contracte foarte diferite. Acesta se aplica uneori acordurilor care au toate ingredientele francizei, mai putin de cel principal: transferul savoir-faire-ului. In alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaza un contract prin care francizorul are o participare financiara la capitalul unitatilor francizate. In acest caz este vorba despre franciza asociativa.
Concesionarea : exprima punerea la dispozitie a unei marci prin care concedantul garanteaza concesionarului exclusivitatea utilizarii acesteia pe un teritoriu delimitat. Acest tip de contract nu implica obligativitatea transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele unitati nu au intotdeauna o firma comuna.
Licenta de marca : permite licentiatului sa distribuie produsele sau serviciile marcii concedante. Revanzatorul beneficiaza obligatoriu de exclusivitate teritoriala.
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o promovare sustinuta a marcii, a firmei si apunctelor de vanzare. Este nevoie insa de multa atentiie: franciza nu reprezinta un panacea.
Acest system original, care permite asocierea interesului unui intreprinzator de a poseda propria intreprindere cu acela de a apartine unui grup cu notorietate si putere de atractie importanta, fascineaza tot mai mult candidatii la crearea unei intreprinderi.
In principiu, un francizat trebuie sa plateasca :
-dreptul de intrare
-redeventa calculate ca procent din cifra de afaceri
-marje aditionale asupra vanzarii de produse
Inainte de a se lansa intr-un proiect de franciza, este bine ca intreprinzatorul sa cunoasca anumite reguli de baza :
1.Cunoasterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate.
Un francizor trebuie ales cu grija, pe baza mai multor informatii referitoare la perspectiva economica a pietei, prezentarea retelei, conditiile juridice ale contractului. Toate datele furnizate de francizor trebuie confruntate cu realitatea. Daca firma este noua, trebuie cu atat mai multa vigilenta, deoarece intreprinzatorul trebuie sa estimeze daca puterea financiara a francizorului va fi suficienta pentru atingerea unui prag de rentabilitate al retelei. In plus, trebuie sa verifice daca noul concept a fost testat cu success in punctele-pilot apartinand francizorului pe o perioada sufficient de lunga.
2.Verificarea cifrelor oferite de francizor.
Uneori pot aparea decalaje serioase intre aceste cifre si cele dovedite de retea. Francizorul trebuie sa furnizeze lista continand toti francizatii sai, precum si rezultatele lor individuale.
Noul intreprinzator nu trebuie sa plateasca nimic francizorului fara obtinerea unor informatii prealabile serioase.
3.Prudenta fata de nesolicitatea drepturilor de intrare
Pentru a atrage noi candidate(eventual,naivi), anumiti francizori nu solicita drepturi de intrare, insa vor percepe marje excessive, de exemplu, pentru amenajarea localului si pentru furnizarea materialelor de exploatare. De aceea sunt necesare informatii despre valoarea materialului instalat si multa prudent asupra contractului(daca prevede sau nu ca toata instalarea sa fie livrata “la cheie”)
4.Retinere fata de sectoarele prea solicitate
Nu trebuie uitat ca moda este ephemera si ca este abandonat cu usurinta ceea ce mai inainte a fost adorat. In plus, nu trebuie cedat tentatiei de a nu se adresa decat celui mai bun francizor al sectorului; in caz contrar, pretul este mult mai mare (de exemplu, McDonald’s are in jur de 100 de candidate pentru o noua locatie)
5.Evitarea unui leasing pe perioada de criza
Contractarea unui leasing adduce dupa sine statutul de proprietar doar la scadenta; ori, daca intreprinzatorul nu poate onora plata, va fi expulzat si va pierde totul, chiar daca nu i-ar mai lipsi decat cateva luni de plata. De exemplu, anumiti francizati Fimotel si Confortel au trait aceasta aventura dezagreabila, la fel ca si cei ai lantului hotelier Les Cyclades, toate exemplele fiind franceze.
6.Existenta unei soliditati financiare personale si a unui professionalism fara cusur.
Cei mai buni francizati nu genereaza profituri decat dupa trei-cinci ani de exploatare iar estimarile specialistilor sunt ca un aport personal minim de 40% este indispensabil. Regula de baza este aceea ca succesul nu poate veni fara un angajament total al intreprinzatorului in activitatea respective, dublat de un professionalism ireprosabil.
In urma unei anchete effectuate in septembrie 1995 de MK Conseil (publicat in decembrie 1995 in revista Hotels et Marketing) s-au evidentiat principalele motive de cumparare a unei firme (prin franciza) in domeniul hotelier: imbunatatirea imaginii hotelului, cresterea cifrei de afaceri, service si asistenta din partea unui mare grup.
In plus s-au aratat si avantajele aduse de franciza: cresterea numarului de client, cresterea gradului de ocupare, fidelizarea clientele, sinergia de grup. Nu avem nici un motiv sa credem ca rezultatele anchetei nu mai sunt valabile si in present.
Daca un intreprinzator s-ar simti mai atras de domeniul restauratiei sau daca dispune de resurse mai putine, poate primul lucru pe care ar trebui sa-l stie este acela ca nu este singurul gata de lansare. Cine nu a visat macar o data sa propuna clientilor, presupusi entuziasti, ilustrele retete ale bunicii sau ale matusii preferate? Insa, fara professionalism nu exista success. De exemplu, in Franta, regatul gastronomiei, in fiecare an se creaaza mai mult de 1000 de restaurant. Fara a dispune de statistici la fel de exacte, se poate observa ca si in Romania pare sa fie o idée de afaceri mult pusa in practica.
Desigur, nu toate restaurantele sunt create in sistemul francizei, insa si aceasta modalitate castiga tot mai mult teren peste tot in lume, daca ar fi sa ne referim doar la McDonald’s, Burger King, KFC, Goodye’s, Starbucks, Blimpie, etc. Topul 100 al lanturilor de restaurant din SUA, publicat de revista Nation’s Restaurant News este un veritabil indicator al tendintei de extindere a francizei pe diverse tipuri de restaurant, unele cu o crestere puternica pe piete in aparenta saturate.
Multe idei sunt gata sa fie exploatate in franciza. De exemplu, atributele bucatariei “spectacol” si “natural” reprezinta atuurile restaurantelor rapide “Le Marche”, instalate in Elvetia, Germania, Austria, Marea Britanie, Canada si in cateva tari asiatice. Produsele sunt preparate in fata clientilor, intr-o ambianta conviva sincera. Toate restaurantele “Le Marche” mizeaza pe cartea franchetei, naturalului, seductiei, curateniei, ambiantei convive si a managementului participative prin centre de profit independente.
Elementele de success cele mai importante ale acestui lant de restaurant dezvoltate prin franciza sunt :
Cadrul conviv : Restaurantele reconstituie un anume tip de spatiu cu standuri in care se pot cumpara produsele sau se pot consuma pe loc.
Orarul de functionare: de foarte devreme pana foarte tarziu : Restaurantele sunt deschise incontinuu de la 6 30 la 3 00 ceea ce mentine un flux continuu.
Produsele: expuse ca la taraba in piata : fructele, legumele,carnea, pestele … sunt stivuite in mici ladite din lemn subtire sau pe “taraba”
Prepararea(incalzirea): in fata clientului : produsele alese de client sunt preparate in fata acestuia
Meniul:dupa apetitul si gustul fiecaruia : nu exista meniu. Clientii vad si simt produsele pe care le aleg spontan, potrivit dorintei si apetitului(portii mici, medii, mari)
Oferta:innoita in fiecare zi : alimentele de baza si ingredientele variaza chiar de-a lungul zilei.
Raportul calitate/pret:foarte convenabil : Ca urmare a generozitatii farfuriilor si a modestiei preturilor, restaurantele “Le Marche” dau sentimental ca ofera, pentru mai putini bani, mai mult decat restaurantele traditionale.
Servirea: diferita : este mai naturala, mai simpla si mai deconectanta decat in alte parti : colaboratorii sunte selectionati mai mult pentru buna dispozitie, simtul comunicarii, servirii si autonomiei si mai putin pentru abilitati tehnice.
Igiena:ireprosabila : una din regulile de aur ale restaurantelor “Le Marche” este curatenia in orice clipa, ordinea si lipsa mirosurilor incommode pentru client . (sursa : Neo-Restauration Magazine, Paris, decembrie 1995)

Desi se pot adduce multe alte exemple fericite, totusi este nevoie de prudent la integrarea intr-o retea de tip franciza. Capcanele francizei pot fi bine ascunse la inceput. Doi francizati intr-un concept inovant de chiosc pentru pizza au trecut prin aceasta experienta nefericita. “Nu am beneficiat deloc de informatii precontractuale. Am semnat cu incredere, fara a intreba nici pe membrii ami vechi ai retelei. Ulterior am luat legatura cu ei. Acestia ne-au dezvaluit ca cifrele de afaceri avansate de francizor sunt rar realizate in realitate”. In plus, francizorul vinde foarte scump francizatilor sai utilizarea materialului de publicitate si marketing.
In practica se mai intalneste si formula “master - francizatului”. Ce reprezinta aceasta formula ? Un master – francizat este un sub-francizor. El cumpara savoir-faire-ul unei firme straine si dreptul de utilizare exclusive a marcii si a semnelor distinctive pe teritoriul tarii sale. Ulterior, el devine responsabil de implantarea si dezvoltarea acestei firme in Romania, de exemplu.
Pentru a evita eventualele problem, este bines a se discute anumite clause importante precum: modul de punere la dispozitie a savoir-faire-ului si a firmei(care sunt asistenta si serviciile oferite) si adaptarile necesare particularitatilor mediului romanesc (de exemplu limba in care vor fi redactate documentele)
In niciun caz contractual nu trebuie semnat cu un intermediary, ci direct cu detinatorul maricii si al savoir-faire-ului, obtinandu-se astfel o licenta de marca ce ar trebui inregistrata la OSIM. De asemenea, trebuie prevazuta o durata a contractului. De regula, ar trebui semnat pentru cel putin 10 ani, astfel incat sa fie sufficient timp pentru dezvoltarea unei retele cu profit. Nu in ultimul rand, trebuie verificat daca produsele sunt omologate in Romania. Verificarea aceasta trebuie sa se desfasoare inainte de semnarea contractului!

genial - artist in martipan

Nu mi-a venit sa cred cand am vazut ce minunatii poate face aceasta doamna din Martipan.

Martipanul este folosit foarte frecvent in cofetarii si patiserii atat ca glazurat cat si ca modele si figurine pe torturi, etc.

Nu stiu daca ce face doamna artista este utilizat in cofetarie/patiserie dar este minunat.

Aditivii alimentari

Pentru Andana Pan educarea consumatorilor este un capitol extrem de important.
Prin intermediul blogurilor noastre dorim sa va impartasim si anumite informatii care circula pe internet si reprezinta un punct de vedere foarte bine documentat.

Partea proasta despre aditivii alimentari o puteti gasi in intregime in urmatorul document. Link Aditivi Alimentari

Despre ce este vorba ?

„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”(Dr. W. Kollath)

„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte”(Dr. H. P Rusch)

Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
generica de "E"-uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau
aroma în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător şi vandabil timp
îndelungat.
“Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru,
chiar dacă el are autorizaţia sanitară pentru a fi comercializat. Este suficient să ne gândim că o maioneză se alterează în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrană foarte bună pentru bacterii. Vă puteţi
închipui cât de hrănitoare poate fi o maioneză din conservă, care a fost produsă
acum o lună, a fost păstrată la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trăi hrănindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrăni cu aceeaşi substanţă, cu aceeaşi hrană
moartă pe care bacteriile o refuză?”
Întrebare pe care o adresează ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna

"Una este sa mănânci un măr şi cu totul altceva este să bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, băuturilor răcoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri
şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune
va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu există
încă premisele că se va descoperi un antidot. Cancerul este, fără îndoială,
o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei
boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de
cancer.

Andana Pan va doreste Sarbatori fericite

Cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Anul nou, Andana Pan Baia Mare va ureaza Craciun Fericit si An nou cu bucurii si impliniri !

Andana Pan aduce un produs nou în lumea dulciurilor: Fursecurile Valentine’s

Baia Mare - 01 februarie 2008 - Un produs maramuresean la nivel national.

Brutarie prin traditie, Panificatie prin inovatie.

Cu acest motto Andana Pan si-a castigat respectul pe piata produselor de panificatie, patiserie si cofetarie din Maramures.

Acum a venit momentul pentru o actiune la nivel national. Incepand cu 1 februarie Andana Pan a lansat un nou produs din gama fursecurilor Piticii lui Andana, fursecurile Valentine’s.

Inimioarele roz, invelite intr-o delicioasa ciocolata cu capsuni sunt gasite pe piata din Romania incepand cu 1 februarie 2008.

Andana Pan distribuie o gama diversificata de fursecuri glazurate in intreaga tara, astfel ca fursecurile Valentine se vor produce pana la sfarsitul lunii martie si se vor comercializa pana la mijlocul lunii aprilie.

Piticii lui Andana au castigat respectul clientilor prin calitatea produselor. Andana Pan spera ca si prin acest produs nou sa impuna un nou standard de calitate. Aspectul placut al noilor produse va atrage mai multi consumatori.
Sarbatorile dedicate tinerilor, vor fi mult mai dulci alaturi de produsele Piticii lui Andana. Valentine's day, Dragobete, 1 Martie, Martisorul si ziua Mamei sunt printre cele mai cunoscute sarbatori si cu siguranta pline de dragoste si iubire. Pentru ele am pregatit inimioarele roz de la Andana Pan.

Detalii despre produsele Andana Pan se pot gasi in permanenta pe pagina web www.AndanaPan.ro


--

Andana Pan
Pentru orice informatii va stau la dispozitie prin e-mail la office@andanapan.ro sau la telefon 0731 834 234
Cu stima,
Adrian Dan Pop
T.A.F.C. Andana Pan
s.c. Andana Pan s.r.l.
Baia Mare, 430013
Maramures - Romania
str. Motorului nr. 7 A
tel. : +40 262 22 13 13
fax : +40 262 22 12 33
mobil : +40 731 834 234
e-mail : office@andanapan.ro
web : www.FranzelaFermecata.ro


P.S. : In 2009 Andana Pan a lansat langa fursecurile Valentine's si "Cupidoni".
Pentru lunile indragostitilor, in 2010 avem noi surprize!

Cozonac de Craciun - in alt fel

Pentru ca pregatirile de Cracun sa se desfasoare fara multa osteneala, cozonacul acesta poate fi preparat cu 2-3 saptamani inainte. Cand este gata, se unge cu unt si se presara cu un strat subtire de zahar, apoi se infasoara in folie de aluminiu. Inainte de a fi servit, se pudreaza cu zahar din belsug.

Pentru 1 cozonac - 250-375 grame stafide mari(deschise la culoare), 125 grame stafide de Corint(mai mici si inchise la culoare), 2 linguri rom, 2 cuburi drojdie, 2 lingurite zahar, 250 ml lapte caldut, 750 gr faina in plus pentru prelucrat, 125 grame zahar, 1 plic zahar vanilat, 1 varf de cutit sare, 2 lingurite coaja de lamaie rasa fin, 6 picaturi aroma de ulei de migdale amare, cate 1 varf de cutit praf de cardamon si de nucsoara, 250 grame unt topit, 100 grame coaja de lamaie confiata, tocata marunt, 100 grame migdale descojite, macinate, 75 grame unt pentru uns, zahar pudra.

Timp de preparare 40 minute, plus 1 1/2 ore timp de repaus iar la copt se lasa 45-50 de minute.

Stafidele mari si cele de Corint se tin in rom 20 de minute, apoi se scurg printr-o sita. Se rupe drojdia bucati si se pune intr-un castron mic, se adauga 2 lingurite de zahar si 3 linguri de lapte, se amesteca si se lasa 15 minute la temperatura camerei.

Se pun doua treimi din faina intr-un castron. Se face o adancitura la mijloc, in care se adauga zaharul, zaharul vanilat, coaja de lamaie, aroma de migdale, condimentele si untul.

Se toarna deasupra laptele cu drojdia. Se amesteca, incepand din centru, restul de lapte si celelalte ingrediente. Apoi se adauga si restul de faina si se framanta aluatul pana devine omogen si se desprinde de pe marginea castronului. Se incorporeaza in aluat cele doua tipuri de stafide, coaja de lamaie si migdalele, prin famantare.

Se lasa aluatul acoperit la cald timp de 1 ora, ca sa creasca. Se presara un strat subtire de faina pe suprafata de lucru si se mai framanta si se bate aluatul aproximativ 10 minute, cu putere, pana devine elastic si nu mai este lipicios. Pentru a forma cozonacul, se intinde aluatul ca o foaie rotunda, cu diametrul de 35 cm. Se pliaza una din parti pana peste mijloc, obtinand forma tipica a acestui fel de cozonac.

Se tapeaza tava cu hartie pentru copt. Se pune cozonacul in ea, se acopera si se tine la cald pana ce cozonacul creste in inaltime si latime cam cu jumatate din dimensiunile initiale. Se incinge cuptorul la 250 grade C.

Se introduce cozonacul in cuptorul incins. Se reduce temperatura cuptorului la 160 grade C si se coace cozonacul 45-55 de minute.

Pentru a-l unge, se topeste untul intr-o craticioara. Se scoate cozonacul din cuptor. Se unge din belsug cu unt si se pudreaza cu zahar.

******
Cozonac umplut
Se spala cate 150 grame de stafide de Corint si stafide mari si se scurg. Apoi se amesteca cu 150 grame migdale tocate, 150 grame fistic tocat, 100 grame coaja de lamaie confiata, 100 grame coaja de portocala confiata, 4 linguri rom si o lingurita vanilie macinata. Se lasa sa stea peste noapte. Se amesteca 1 kg de faina cu 3 pliculete de drojdie uscata, 125 grame zahar, 1 praf de sare. Se adauga pe rand 4 oua, 400 grame unt topit si racit si aproximativ 125 ml lapte caldut. Se framanta totul foarte bine si se lasa la dospit cel putin 2 ore. Se scurge amestecul de stafide, migdale si coaja confiata si se incorporeaza in aluat, continuand sa se framante. Se mai lasa la dospit inca 2 ore. Pentru umplutura se spala 1 lamaie verde, se sterge bine, se rade coaja si se stoarce zeama. Se face un aluat din 200 grame compozitie de martipan, 200 grame zahar pudra, 100 grame migdale sau fistic tocat, coaja si zeama de lamaie verde. Se fac 2 suluri. Se imparte aluatul dospit in doua si se intinde. Din fiecare foaie se face cate un cozonac, in care se introduce sulul de martipan. Cozonacii se pun pe o tava unsa cu grasime si se mai lasa aproximativ 20 de minute sa creasca. Se coc circa 50 de minute in cuptorul incins la 180 grade C. Se ung apoi cozonacii fierbinti cu unt topit si se pudreaza cu zahar.

Prajitura din branza de vaci cu afine

Iata o prajitura putin diferita fata de cele pe care le cunoastem : se introduce la cuptor o compozitie din branza proaspata grunjoasa si branza de vaci grasa, amestecate cu afine, pe un blat din firimituri, preparat rapid.

Pentru o forma de tort cu fund detasabil(22 cm in diametru) este nevoie de :
60 grame unt
120 gr biscuiti cu unt sau pesmeti
2 linguri fulgi de ovaz grunjosi
3 oua
200 grame branza proaspata grunjoasa
250 grame branza de vaci grasa
4 lingurite amidon alimentar
coaja rasa de la o lamaie
1 praf de sare
120 grame zahar pudra
150 grame afine
Pentru garnitura : 50 grame afine, frunze de menta, 1 lingura zahar pudra.
Timp de preparare 25 minute plus 30 minute timp de racire iar la cuptor 1 1/2 ore.

Se incinge cuptorul la 180 grade C. Se tapeteaza fundul formei cu hartie de copt. Se topeste untul la foc foarte mic.

Se maruntestec biscuitii cu mixerul. Sau se pot introduce intr-o punga si se zdrobesc trecand cu sucitorul peste ei.

Se amesteca firimiturile de biscuiti cu fulgii de ovaz si cu untul topit, se presara pe fundul formei si se taseaza usor cu mainile. Se pune forma deoparte.

Se despart 2 oua. Se marunteste bine branza proaspata cu mixerul. Se pune intr-un castron impreuna cu branza de vaci, cu oul intreg, galbenusurile, amidonul si coaja de lamaie. Se amesteca totul bine.

Se bat albusurile cu sare pana se obtine o spuma tare. Se cerne treptat zaharul pudra peste spuma si se bat albusurile pana cand spuma luceste si face moturi. Jumatate din suma se adauga la compozitia de branza, apoi se incorporeaza si afinele si restul de spuma.

Se toarna compozitia in forma pregatita si se coace 30 de minute la cuptorul incins. Se acopera prajitura cu hartie de copt sau cu folie de aluminiu, se reduce focul la 160 grade C si se mai coace prajitura 1 ora pana cand s-a umflat la mijloc, ceea ce inseamna ca s-a facut. Se lasa sa se raceasca 30 de minute in cuptor, lasand usa cuptorului crapata de-o palma.

Apoi se lasa sa se racoreasca prajitura pe un gratar pentru prajituri si, pana la servire, se pastreaza la frigider. Inainte de servire, se desprinde cu grija din forma si se indeparteaza hartia de pe fund.

Se aranjeaa prajitura pe un platou. Se onoreaza cu boabe de afine si se presara cu zahar pudra.

******
Prajitura cu branza de vaci si fructe rosii

Se prepara prajitura conform retetei, insa fara afine. Pentru compozitia de fructe se dau in fiert 60 grame zahar cu 120 ml apa, pana cand s-a topit zaharul. Se adauga circa 170 grame cirese fara samburi si se inabusa 3 minute pana s-au inmuiat. Se scot ciresele cu o spumiera. Se toarna 1 lingura de amidon alimentar la 1 lingura de lichior de cirese sau portocale, se adauga la sirop si se fierbe totul 2 minute, pana cand se obtine un lichid gros si limpede. Se lasa sa se raceasca 5 minute, apoi se adauga ciresele, 120 gr. zmeura si 120 gr capsuni taiate felii subtiri. Se lasa sa se raceasca si se imparte compozitia peste prajitura

faina de soia in productia de fursecuri

Adaugarea de diferite sortimente de faina de soia la fabricarea fursecurilor urmareste obtinerea a doua efecte :
* ridicarea calitatii proteinelor din compozitia fursecurilor
* obtinerea de "fursecuri fragede"
Pentru aceasta se folosesc sortimentele de faina de soia care sa retina apa pe toata perioada de coacere, obtinandu-se produse moi, cu o consistenta mai frageda.
Functionalitate:
Fortifierea proteinelor - toate proteinele
Retinerea apei - proteinele solubile
Desprinderea de pe tava - lecitina
In cazul in care se urmareste obtinerea de fursecuri cu continut de proteine fortificate fara modificari esentiale in procesul de fabricatie se recomanda folosirea de faina de soia cu PDI redus in proportie de 10-20% fata de faina si adaugarea unei cantitati de aapa echivalenta cu aproximativ jumatate din cantitatea de faina de soia intrebuintata. Aceasta apa, nu este retinuta foarte bine de proteine, ceea ce duce la evaporarea in mare parte in timpul coacerii.
In cazul in care se urmareste obtinerea de fursecuri fragede se utilizeaza faina grasa de soai usor incalita, cu PDI de circa 75. Aceasta faina retine apa si impreuna cu continutul de grasime dau fursecurilor fragezime. Produsele se amesteca usor si se prastreaza bine. Pentru mentinerea umiditatii se recomanda inlocuirea partiala a zaharului din reteta cu melasa.
Efectele adaosului de soia la fabricarea fursecurilor
Fortificarea proteinelor - faina de soia degresata cu PDI 20
Retinerea apei - faina de soia grasa cu PDI 70.