Prajituri, fursecuri, turta dulce la GastroPan - Targu Mures

Am ajuns si pe la Targu Mures weekend-ul acesta pentru a "inspecta" un eveniment cu totul deosebit in Romania - GastroPan.

Gastromedia si revista Brutarul au organizat acest eveniment, foarte asteptat in segmentul de Morarit, panificatie, patiserie, cofetarie, etc.

Producatorii si consumatorii din Romania si nu numai s-au intalnit la Targu Mures pentru o apropiere foarte necesara.

Las imaginile sa vorbeasca:

Cozonac cu mac si pere - Cozonac special pentru Pasti

Cozonacul se poate congela cel mai bine daca este taiat felii. Si isi va pastra prospetimea daca veti introduce feliile dezghetate la cuptor, la 150 grade C, timp de 3-5 minute. Se serveste cu frisca.

Pentru 1 cozonac (12, 16 felii)
Pentru aluat avem nevoie de 100 grame unt, 375 grame faina, in plus pentru prelucrat, 4 linguri zahar, 1 praf de sare, 1 ou, 150 ml lapte, 42 grame drojdie (1 cubulet).

Pentru umplutura sunt necesare 150 grame seminte de mac, 120 ml lapte, 3 linguri zahar, 2 lingurite zeama de lamaie, 1/2 lingurita coaja de lamaie rasa, 1/4 lingurita praf de scortisoara, 50 grame migdale tocate, 1 albus, 3 pere tari, acrisoare, 100 grame dulceata de caise, zahar pudra pentru presarat, optional.

Timp de preparare 45 minute iar la cuptor se tine 35 minute.

Se topeste untul si se lasa sa se raceasca. Se cerne faina intr-un castron, deasupra se presara sarea si zaharul. Se bate oul si se toarna, impreuna cu untul, pe marginea fainei. Se incalzeste laptele putin si se dizolva drojdia in el. Se adauga la celelalte ingrediente si se framanta repede cu bratele spiralate ale mixerului pana se obtine un aluat lipicios.

Se lasa sa dospeasca 30 de minute acoperit, la caldura. Se macina marunt macul pentru umplutura. Se toarna impreuna cu laptele intr-un vas si se da in fiert. Se fierbe 15 minute la foc mic, amestecand incontinuu. Se ia vasul de pe foc. Se lasa sa se raceasca si se adauga zaharul, zeama si coaja de lamaie, scortisoara, migdalele tocate si albusul.

Se prepara faina pe suprafata de lucru si se framanta aluatul cu mainile circa 5 minute cu putere, pana cand devine elastic si nu se mai lipeste. Apoi se intinde sub forma de dreptunghi de 30x45 cm, pe care se aplica uniform compozitia cu mac.

Se curata perele, se taie in opt felii si se indeparteaza semintele si cotoarele. Se aseaza feliile de pere in mijlocul blatului de aluat, una langa alta. Se ruleaza blatul din ambele margini paralele cu feliile perele, spre interior, astfel incat sa incadreze fructele.

Se incinge cuptorul la 200 grade C; se tapeteaza o tava cu hartie cerata. Se aseaza cozonacul in tava si se lasa 10 minute sa creasca, acoperit.
Apoi se introduce in cuptorul incins si se coace circa 45 de minute.

Se incalzeste dulceata de caise si se trece printr-o sita. Se scoate cozonacul din cuptor, se unge imediat cu dulceata si se presara cu zahar pudra daca se doreste.

Bine de stiut
ca daca nu aveti o masina pentru macinat macul, puteti folosi robotul de bucatarie, dar dureaza mai mult. Puteti gasi si mac macinat in comert.

Gogosi cu prune

Pentru gogosi cu caise se taie aluatul in 12 dreptunghiuri (a cate 12 x 8 cm) si se inveleste in fiecare dreptunghi cate o caisa fara sambure, umpluta cu un cubulet de zahar.

Pentru 20 de gogosi :

250 grame faina, in plus pentru prelucrat
40 grame zahar, 1 praf de sare
1 lingurita coaja de lamaie rasa
1 ou mic, 40 grame unt topit
21 grame drojdie (1/2 cubulet)
250 grame lapte caldut
20 prune
20 cubulete de zahar
grasime pentru prajit
1/2 lingurita praf de scortisoara, 50 grame zahar

Timp de preparare 25 minute plus 45 minute timp de repaus la foc 10 minute.

1. Se cerne faina intr-un castron. Se face in mijloc o adancitura, in care se pun zaharul, sarea si coaja de lamaie. Se bate oul si se toarna, impreuna cu untul, pe marginea fainei. Se dizolva drojdia in lapte caldut si se amesteca.

2. Se adauga laptele cu drojdie la celelalte ingrediente din castron si se framanta totul cu spiralele mixerului pana se obtine un aluat lipicios. Se acopera si se lasa sa creasca 30 de minute intr-un loc cald.

3. Se spala prunele, se cresteaza pe lung si li se indeparteaza samburii. Se introduce in fiecare pruna cate un cubulet de zahar.

4. Se framanta bine aluatul 5 minute pe o suprafata presarata cu faina, apoi se lasa sa creasca 15 minute. Se intinde aluatul subtire si se taie in 20 de dreptunghiuri de circa 8 x 4 cm.

Pe fiecare dreptunghi se asaza cate o pruna care se inveleste cu aluatul.

5. Se incinge grasime (ulei de palmier) intr-o cratita mare. Cand formeaza bule pe o coada de lingura din lemn, e suficient de fierbinte. Se prajesc gogosile in grasime pana devin aurii. Se scot si se scurg pe un servet. Se presara cu scortisoara cu zahar si se servesc calde.

Surpriza: Un desert special, natural si sanatos !

Gris cu lapte
Un litru de lapte, un pahar de greis, putina sare, zahar, coaja de lamaie(mare atentie la lamaile tratate cu diverse chimicale), zahar vanilat.

Se pune la fiert laptele cu mirodeniile si cu putina sare si se cerne grisul printr-o sita fina. Cand laptele a inceput sa fiarba, se face focul mic, se adauga grisul, in ploaie, si se amesteca bine cu telul sau cu o lingura de lemn. Cand grisul incepe sa se ingroase, se adauga zaharul, se amesteca si se continua fierberea. Daca grisul este prea gros se mai poate adauga lapte fierbinte. Cand este gata fiert, se toarna in castronase, farfurioare sau intr-un castron. Se serveste garnisit cu sirop din zahar ars, sau cu dulceata (de visine, zmeura, capsuni, etc)

Desert - Budinca de gris
Un litru de lapte, 120-150 grame gris, 2 oua, 100 grame de zahar, mirodenii(zahar vanilat, coaja de lamaie rasa, coaja de portocala), 40 grame unt, pesmet, un praf de sare.

Se pune laptele la fiert, se adauga zaharul si mirodeniile. Cand incepe sa clocoteasca, se pune grisul,m in ploaie, amestecandu-se mereu, pentru a nu se face cocoloase. Cand grisul este fiert, se lasa sa se raceasca, dupa care se adauga galbenusurile si jumatate din cantitatea de unt si se amesteca bine, pana la obtinerea unei paste omogene. Se bat albusurile spuma si se adauga in oala cu grisul fiert. Se unge cu unt o forma de sticla termo-rezistenta, se tapeteaza cu pesmet si se toarna in ea compozitia din oala.

Se baga vasul in cuptor unde se lasa la foc potrivit 40-45 minute. Cand budinca este coapta, si rumenita, se scoate vasul din cuptor, se rastoarna budinca pe un platou rotund si se garniseste cu sirop de zahar ars, cu sirop de visine sau cu dulceata de visine.

Foodapest - targul patiseriilor din Ungaria

In cadrul Hungexpo, in perioada 21-24 februarie 2010 are loc Foodapest si UKBA. Doua targuri internationale de traditie in panificatie, patiserie, cofetarie, food retail, etc.

Azi am participat si noi la aceasta expozitie si celor care iubesc dulciurile le pot spune ca trebuie sa se grabeasca.

O zi intreaga in spatiile amenajate va gasi in permanenta noi produse, noi atractii, noi bunatati.
Mai mult, se pot achizitiona si pentru acasa, atat produse cat si ustensilele necesare prepararii in propria bucatarie a produselor de patiserie si cofetarie.

Din punctul meu de vedere, targul a fost o reusita si garantam ca vom participa si anul viitor.

Pana atunci, mentionez faptul ca urmeaza Expozitia internationala GastroPan de la Targu Mures in perioada 26-28 martie 2010.

Enjoy pictures :

Sfaturi practice - Blat Pandispan

Ingrediente

Oua: daca bateti ouale de mana, trebuie sa despartiti galbenusurile de albusuri. Se bat albusurile si se adauga la sfarsit in compozitie, amestecand cu telul.

Faina : se cerne mereu direct peste compozitie. Daca folositi faina integrala, pandispanul nu va mai fi la fel de afanat. La fiecare 30 grame de faina integrala, se adauga cate 1 lingura de apa.

Praf de copt: daca nu este mentionat in reteta si daca preparati aluatul conform reteteti de baza, foarte repede, fara a amesteca prea mult, si-l introduceti imediat la cuptor, nu este nevoie de praf de copt.

Pregatirea formelor
Se umezeste si se tapeteaza cu hartia de copt numai fundul formei.

Marginile nu se tapeteaza cu hartie si nici nu se ung cu grasime, altfel scate aluatul.

Un blat inalt de tort poate fi usor impartit: se cresteaza de jur-imprejur, la o adancime de 1 cm, apoi se insereaza in crestratura o ata rezistenta, care se strange incet.

Coacerea
Aluatul se introduce intotdeauna in cuptorul incins in prealabil, pentru ca timpul de coacere sa fie cat mai scurt, iar acesta sa nu se usuce. Compozitia trebuie introdusa imediat la cuptor, ca sa nu iasa aerul pe care-l contine.

Este de preferat sa coaceti pandispanul fara ventilator, deoarece curentul de aer risca sa usuce compozitia. Nu introduceti in niciun caz doua tavi deodata, deoarece timpul de coacere se prelungeste si prajitura iese mai uscata.

Proba
In cazul blaturilor inalte, se introduce un betisor de lemn in mijlocul blatului si se extrage imediat: daca blatul este copt, pe betisor nu trebuie sa ramana niciun rest de aluat. Pandispanul bine copt are o structura pufoasa si uniform poroasa, e auriu si deloc uscat. Daca treceti cu degetul peste suprafata lui, pare usor crocant; nu trebuie sa ramana adancituri pe suprafata lui.

Racirea
Pandispanul pentru prajituri se lasa sa se raceasca in tava

Pentru checuri, se rastoarna forma pe o suprafata tapetata cu hartie de copt. Nu se indeparteaza nici forma, nici hartia; in acest fel, blatul va ramane elastic si umed. Dupa ce checul s-a racit complet, se indeparteaza hartia si se taie eventual marginile intarite. Daca este specificat in reteta, se umple checul. Pentru a-l ridica inapoi in picioare, se trage de hartia pe care a fost rasturnat.

Pentru torturi, se rastoarna blatul pe o hartie de copt; fundul formei nu se indeparteaza, ci se preseaza cu o cana plina, de exemplu, pentru ca tortul sa ramana neted.

Pentru ca sa nu se reverse umplutura de tort, se asaza inelul formei detasabile in jurul blatului, pe fundul formei.

Valorificarea resturilor
Aluatul: cu resturile se umplu forme de hartie cu forme din tabla pentru briose.

Resturile de pandispan se folosesc la sufleurile de fructe sau, faramitate si amestecate cu unt, pentru prajituri si blaturi formate din firimituri.

Pastrarea si congelarea
Aluatul: nu poate fi nici pastrat, nici congelat, deoarece scade repede.

Blaturi neumplute: se pastreaza in cutii de tabla bine inchise sau sub formele rasturnate peste ele timp de 3-4 zile, intr-un loc racoros. Daca sunt corect impachetate, se pot pastra la frigider pana la 6 luni.

Blaturi umplute: torturile sau checurile cu dulceata, umpluturile de fructe, crema de budinca, unt sau frisca se inmoaie si se strica repede; trebuie consumate in timp cat mai scurt. Resturile se pastreaza la frigider, acoperite.

Blaturile care contin creme, migdale, nuca sau frisca nu se pastreaza mai mult de 4 luni la congelator.

Checurile si torturile intregi se congeleaza mai intai fara ambalaj, pe o suprafata tare, abia aoi se impacheteaza. Cand este inca inghetat, se poate taia blatul foarte bine cu un cutit electric.

Bucatile de checuri sau tort se congeleaza fara ambalaj pe o tava, apoi se impacheteaza in pungi pentru congelat care se inchid bine.

Franzela Fermecata

Reclama radio amuzanta si cu subinteles... ;) Vreau paine curata !

Reteta culinara - prajitura cu ghimbir si morcovi

Ghimbirul glasat, taiat fin, coaja de lamaie si mirodeniile ii confera acestei prajituri o aroma delicioasa. Cu glazura ei cremoasa si moale, prajitura va disparea cu siguranta foarte repede din farfurii(indiferent de eveniment sau ocazie).

Pentru 8 portii
Timp de preparare 25 minute
Timp de coacere 45 minute

Ingrediente necesare:
6 galbenusuri
200 grame zahar tos
250 grame morcovi rasi
125 grame migdale macinate
125 grame alune macinate
50 grame rest de prajitura
50 grame faina
o lingurita de praf de copt
un varf de cutit de scortisoara macinata
un varf de cutit de ghimbir macinat
un varf de cutit de cuisoare macinate
coaja rasa fin de la o lamaie
6 albusuri mari
4 bucati (pana la 40 grame) de ghimbir glasat, taiate fin

Glazura de crema de branza
74 grame unt fara sare, la temperatura camerei
75 grame crema de branza
175 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita esenta de vanilie

1. Incalziti cuptorul in prealabil la o temperatura de 190 grade C. Tapetati cu hartie o forma de prajitura cu diametrul de cca 20 cm. Ungeti hartia si presarati-o cu faina.

Metoda de batere cu telul :
Singurul agent de crestere al prajiturilor preparate astfel este aerul din compozitia obtinuta prin batere.
Puneti ouale si zaharul intr-un vas termorezistent.
Asezati vasul deasupra unei cratite cu apa fierbinte si amestecati compozitia cu telul sau cu mixerul, pana cand se ingroasa destul de mult pentru a lasa o dara atunci cand ridicati telul.
Scoateti vasul din cratita cu apa fierbinte si continuati sa amestecati pana la racire.
Adaugati ingredientele sub forma de pulbere si amestecati pana la omogenizare. Nu amestecati in exces, deoarece se va pierde aerul din compozitie.

2. Dati in clocot o cratita cu apa si dati-o deoparte de pe aragaz. Urmand metoda de batere cu telul, amestecati galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, intr-un vas termorezistent. Puneti vasul deasupra cratitei cu apa clocotita, asigurandu-va ca vasul nu atinge apa.
Bateti cu telul pana cand compozitia devine groasa si deschisa la culoare. Luati vasul de deasupra cratitei si adaugati morcovii.

3. Amestecati migdalele, alunele, restul de prajitura, faina, prajul de copt, scortisoara macinata, ghimbirul, cuisoarele si un varf de sare. Adaugati coaja de lamaie.

4. Intr-un vas separat, amestecati cu telul albusurile pana formeaza niste umflaturi moi. Adaugati restul de zahar tos si amestecati pana se formeaza niste umflaturi tari si lucioase.

5. Cu ajutorul unei linguri mari din metal sau al unei spatule de plastic, introduceti o treime din bezea in amestecul de morcov, apoi adaugati o tremie din ingredientele sub forma de pulbere. Repetati, alternand, pana cand amestecul devine aproape omogen. Adaugati ghimbirul glasat si bateti pana la omogenizarea completa. Baterea trebuie sa se faca usor, pentru a retine cu cat mai mult aer in compozitia de prajitura. Turnati compozitia in forma si coaceti-o 35-45 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Lasati forma la racit zece minute inainte de scoaterea prajiturii si de mutarea ei pe un gratar la racit.

6. Pentru a prepara glazura din crema de branza, amestecati toate ingredientele pana devin cremoase. Cand prajitura s-a racit, distribuiti uniform aceasta glazura pe suprafata ei.

sa platim muzica

Vara aceasta am avut o experienta foarte interesanta la un resturant imens de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii.

Era situat pe apa, intr-un peisaj mirific, plin in permanenta, se formau cozi uriase in zilele de weekend.

Un lucru mi-a atras cu precadere atentia : muzica de pe fundal.

In cele 3 luni petrecute acolo, zi de zi rulau piese din repertoriul folk sau country doar despre mancare si bautura.

Ideea era ca cei prezenti ascultau piese ca aceasta "Cheeseburger in Paradise" si li se facea foame si pofta si comandau si ei, astfel vanzarile erau influentate semnificativ de ambianta creata.

Multi ar spune : "Ce? pot asculta piesa asta la nesfarsit si eu tot nu voi manca un Cheesburger."

Oamenii sunt foarte usor de manipulati si se folosesc cele mai subtile tehnici. Toate dau roade !

Prajitura cu lichior de anason

O prajitura densa, imbogatita cu pastis, un lichior cu aroma de anason, extrem de popular in sudul Frantei.

Timp de preparare 20 minute.
Timp de coacere o ora.
Pentru 6-8 portii avem nevoie de :
110 gr unt fara sare, la temperatura camerei.
135 grame zahar tos
3 oua, batute putin
o lingura de lapte
185 grame de faina
trei sferturi de lingurita de praf de copt.
25 grame migdale macinate
2 lingurite de pastis
120 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita zeama de lamaie

1.Incalziti in prealabil cuptorul la 160 grade C. Ungeti si pudrati cu faina o forma de briosa de 18 cm in diametru.

Toate ingredientele, inclusiv ouale, trebuie aduse la temperatura camerei inainte de utilizare.
Amestecati intai untul, pentru a-l topi, in vasul mare al unui mixer, sau intr-un castron mare de sticla. Adaugati zaharul.
Amestecati untul si zaharul, pana cand compozitia se deschide la culoare si devine cremoasa. Folositi mixerul, telul, sau o lingura de lemn.
Adaugati aromele, apoi amestecati ouale, unul cate unul, in circa sase serii.
Amestecati bine dupa fiecare adaugare, pentru a impiedica inchegarea.
Daca totusi compozitia se incheaga, adaugati putina faina.

2. Urmand aceasta metoda de incorporare a ingredientelor, inmuiati untul intr-un vas mare, cu o lingura de lemn sau cu un mixer electric. Turnati treptat zaharul si amestecati pana cand compozitia se deschide la culoare si devine pufoasa. Adaugati ouale pe rand, in circa sase etape, amestecand bine dupa fiecare adaugare.

Turnati laptele. Cerneti faina, adaugati praful de copt si migdalele si, cu o lingura mare de metal, adaugati-le in compozitia de unt, pana cand aceasta se apropie de omogenizare. Adaugati lichiorul si amestecati din nou pana la omogenizare.

3. Puneti compozitia in forma; aceasta va fi plina pe trei sferturi. Dati la cuptor 45-60 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Raciti prajitura zece minute in forma, apoi rasturnati-o si raciti-o complet.

4. Intr-un vas mic,, amestecati zaharul pudra, zeama de lamaie si o lingura de apa, pentru a obtine o pasta groasa. Incalziti aceasta compozitie deasupra unei cratite cu apa in clocot, pana cand zaharul devine mai lichid. Adaugati apa, daca mai e nevoie, pentru a obtine consistenta dorita. Intindeti aceasta glazura deasupra prajiturii.

Va doresc pofta buna buna buna!!!

Pericolul infometarii in era hipermarketurilor

Paul Roberts - Starsitul Hranei.

Este vorba despre o carte care se gasea impreuna cu Saptamana Financiara. Nu am fost pe faza la aparitia ei, dar am gasit-o recent in Cora Lujerului si astfel v-o recomand pentru ca s-ar putea sa o gasiti si dumneavoastra.

Cartea lui Paul Roberts nu este doar o istorie a hranei, ci si o analiza antropologica a comportamentului uman fata cu perspectiva unei catastrofe alimentare. Sfarsitul hranei este un avertisment. Va putea agricultura sa faca fata cresterii populatiei ? Vor gasi economia, politica si instinctele de supravietuire cea mai buna cale de a iesi din impasul unei agriculturi cu tot mai putine valori nutritive si al unui comert alimentar tot mai haotic? Din lacomie, nepricepre sau prostie, rezervele de hrana sunt pe terminate si, in scurta vreme, nu vor mai putea astampara foamea a miliarde de oameni. Poate ca, pentru cei care bantuie supermarketurile, facand din cumparaturi un fel de-a fi, sfarsitul hranei se afla la limita imposibilului. Cu toate acestea, fatalitatea secatuirii resurselor, combinata cu cinismul politicilor agricole, a condus la paradoxul ca lumea numara azi un miliard de obezi si un miliard de infometati. Omul nu trebuie sa se confrunte doar cu mai putina mancare, ci si cu o mancare mai proasta, daunatoare sanatatii.

Sfarsitul hranei este o analzia profunda a uneia dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane.

Si ca de fiecare data, si acum va reamintesc ca o carte este scrisa cu scopul de a face bani. Este o afacere. Va recomand cu drag cartea pentru ca deschide orizonturi si ridica probleme si semne de intrebare. Este de datoria dumneavoastra sa inlaturati fantasticul si neadevarul prezent in orice carte.

inainte de franciza - informare

Am gasit in cartea domnului profesor Liviu Gavrilescul urmatoarele informatii utile celor care doresc sa isi deschida o afacere in franciza.

FRANCIZA – modalitate alternative de a intreprinde
Franciza – notiuni introductive

Notiunea de franciza a fost de multe ori gresit interpretata, insa continutul acordului este mai important decat denumirea sa. Catefa definitii vor fi de ajutor pentru o mai buna intelegere :
Franciza : desemneaza un system prin care un intreprinzator francizorul, transmite propriul savoir-faire altor intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a acesteia, in schimbul unei contributii financiare. O franciza, in forma corespunzatoare trebuie sa se sprijine pe un concept commercial care si-a dovedit déjà valabilitatea, in general prin puncte de vanzare-pilot. Acest concept trebuie sa poata fi reprodus cu usurinta in locuri multiple.
Parteneriatul : acest termen generic este utilizat pentru a desemna contracte foarte diferite. Acesta se aplica uneori acordurilor care au toate ingredientele francizei, mai putin de cel principal: transferul savoir-faire-ului. In alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaza un contract prin care francizorul are o participare financiara la capitalul unitatilor francizate. In acest caz este vorba despre franciza asociativa.
Concesionarea : exprima punerea la dispozitie a unei marci prin care concedantul garanteaza concesionarului exclusivitatea utilizarii acesteia pe un teritoriu delimitat. Acest tip de contract nu implica obligativitatea transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele unitati nu au intotdeauna o firma comuna.
Licenta de marca : permite licentiatului sa distribuie produsele sau serviciile marcii concedante. Revanzatorul beneficiaza obligatoriu de exclusivitate teritoriala.
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o promovare sustinuta a marcii, a firmei si apunctelor de vanzare. Este nevoie insa de multa atentiie: franciza nu reprezinta un panacea.
Acest system original, care permite asocierea interesului unui intreprinzator de a poseda propria intreprindere cu acela de a apartine unui grup cu notorietate si putere de atractie importanta, fascineaza tot mai mult candidatii la crearea unei intreprinderi.
In principiu, un francizat trebuie sa plateasca :
-dreptul de intrare
-redeventa calculate ca procent din cifra de afaceri
-marje aditionale asupra vanzarii de produse
Inainte de a se lansa intr-un proiect de franciza, este bine ca intreprinzatorul sa cunoasca anumite reguli de baza :
1.Cunoasterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate.
Un francizor trebuie ales cu grija, pe baza mai multor informatii referitoare la perspectiva economica a pietei, prezentarea retelei, conditiile juridice ale contractului. Toate datele furnizate de francizor trebuie confruntate cu realitatea. Daca firma este noua, trebuie cu atat mai multa vigilenta, deoarece intreprinzatorul trebuie sa estimeze daca puterea financiara a francizorului va fi suficienta pentru atingerea unui prag de rentabilitate al retelei. In plus, trebuie sa verifice daca noul concept a fost testat cu success in punctele-pilot apartinand francizorului pe o perioada sufficient de lunga.
2.Verificarea cifrelor oferite de francizor.
Uneori pot aparea decalaje serioase intre aceste cifre si cele dovedite de retea. Francizorul trebuie sa furnizeze lista continand toti francizatii sai, precum si rezultatele lor individuale.
Noul intreprinzator nu trebuie sa plateasca nimic francizorului fara obtinerea unor informatii prealabile serioase.
3.Prudenta fata de nesolicitatea drepturilor de intrare
Pentru a atrage noi candidate(eventual,naivi), anumiti francizori nu solicita drepturi de intrare, insa vor percepe marje excessive, de exemplu, pentru amenajarea localului si pentru furnizarea materialelor de exploatare. De aceea sunt necesare informatii despre valoarea materialului instalat si multa prudent asupra contractului(daca prevede sau nu ca toata instalarea sa fie livrata “la cheie”)
4.Retinere fata de sectoarele prea solicitate
Nu trebuie uitat ca moda este ephemera si ca este abandonat cu usurinta ceea ce mai inainte a fost adorat. In plus, nu trebuie cedat tentatiei de a nu se adresa decat celui mai bun francizor al sectorului; in caz contrar, pretul este mult mai mare (de exemplu, McDonald’s are in jur de 100 de candidate pentru o noua locatie)
5.Evitarea unui leasing pe perioada de criza
Contractarea unui leasing adduce dupa sine statutul de proprietar doar la scadenta; ori, daca intreprinzatorul nu poate onora plata, va fi expulzat si va pierde totul, chiar daca nu i-ar mai lipsi decat cateva luni de plata. De exemplu, anumiti francizati Fimotel si Confortel au trait aceasta aventura dezagreabila, la fel ca si cei ai lantului hotelier Les Cyclades, toate exemplele fiind franceze.
6.Existenta unei soliditati financiare personale si a unui professionalism fara cusur.
Cei mai buni francizati nu genereaza profituri decat dupa trei-cinci ani de exploatare iar estimarile specialistilor sunt ca un aport personal minim de 40% este indispensabil. Regula de baza este aceea ca succesul nu poate veni fara un angajament total al intreprinzatorului in activitatea respective, dublat de un professionalism ireprosabil.
In urma unei anchete effectuate in septembrie 1995 de MK Conseil (publicat in decembrie 1995 in revista Hotels et Marketing) s-au evidentiat principalele motive de cumparare a unei firme (prin franciza) in domeniul hotelier: imbunatatirea imaginii hotelului, cresterea cifrei de afaceri, service si asistenta din partea unui mare grup.
In plus s-au aratat si avantajele aduse de franciza: cresterea numarului de client, cresterea gradului de ocupare, fidelizarea clientele, sinergia de grup. Nu avem nici un motiv sa credem ca rezultatele anchetei nu mai sunt valabile si in present.
Daca un intreprinzator s-ar simti mai atras de domeniul restauratiei sau daca dispune de resurse mai putine, poate primul lucru pe care ar trebui sa-l stie este acela ca nu este singurul gata de lansare. Cine nu a visat macar o data sa propuna clientilor, presupusi entuziasti, ilustrele retete ale bunicii sau ale matusii preferate? Insa, fara professionalism nu exista success. De exemplu, in Franta, regatul gastronomiei, in fiecare an se creaaza mai mult de 1000 de restaurant. Fara a dispune de statistici la fel de exacte, se poate observa ca si in Romania pare sa fie o idée de afaceri mult pusa in practica.
Desigur, nu toate restaurantele sunt create in sistemul francizei, insa si aceasta modalitate castiga tot mai mult teren peste tot in lume, daca ar fi sa ne referim doar la McDonald’s, Burger King, KFC, Goodye’s, Starbucks, Blimpie, etc. Topul 100 al lanturilor de restaurant din SUA, publicat de revista Nation’s Restaurant News este un veritabil indicator al tendintei de extindere a francizei pe diverse tipuri de restaurant, unele cu o crestere puternica pe piete in aparenta saturate.
Multe idei sunt gata sa fie exploatate in franciza. De exemplu, atributele bucatariei “spectacol” si “natural” reprezinta atuurile restaurantelor rapide “Le Marche”, instalate in Elvetia, Germania, Austria, Marea Britanie, Canada si in cateva tari asiatice. Produsele sunt preparate in fata clientilor, intr-o ambianta conviva sincera. Toate restaurantele “Le Marche” mizeaza pe cartea franchetei, naturalului, seductiei, curateniei, ambiantei convive si a managementului participative prin centre de profit independente.
Elementele de success cele mai importante ale acestui lant de restaurant dezvoltate prin franciza sunt :
Cadrul conviv : Restaurantele reconstituie un anume tip de spatiu cu standuri in care se pot cumpara produsele sau se pot consuma pe loc.
Orarul de functionare: de foarte devreme pana foarte tarziu : Restaurantele sunt deschise incontinuu de la 6 30 la 3 00 ceea ce mentine un flux continuu.
Produsele: expuse ca la taraba in piata : fructele, legumele,carnea, pestele … sunt stivuite in mici ladite din lemn subtire sau pe “taraba”
Prepararea(incalzirea): in fata clientului : produsele alese de client sunt preparate in fata acestuia
Meniul:dupa apetitul si gustul fiecaruia : nu exista meniu. Clientii vad si simt produsele pe care le aleg spontan, potrivit dorintei si apetitului(portii mici, medii, mari)
Oferta:innoita in fiecare zi : alimentele de baza si ingredientele variaza chiar de-a lungul zilei.
Raportul calitate/pret:foarte convenabil : Ca urmare a generozitatii farfuriilor si a modestiei preturilor, restaurantele “Le Marche” dau sentimental ca ofera, pentru mai putini bani, mai mult decat restaurantele traditionale.
Servirea: diferita : este mai naturala, mai simpla si mai deconectanta decat in alte parti : colaboratorii sunte selectionati mai mult pentru buna dispozitie, simtul comunicarii, servirii si autonomiei si mai putin pentru abilitati tehnice.
Igiena:ireprosabila : una din regulile de aur ale restaurantelor “Le Marche” este curatenia in orice clipa, ordinea si lipsa mirosurilor incommode pentru client . (sursa : Neo-Restauration Magazine, Paris, decembrie 1995)

Desi se pot adduce multe alte exemple fericite, totusi este nevoie de prudent la integrarea intr-o retea de tip franciza. Capcanele francizei pot fi bine ascunse la inceput. Doi francizati intr-un concept inovant de chiosc pentru pizza au trecut prin aceasta experienta nefericita. “Nu am beneficiat deloc de informatii precontractuale. Am semnat cu incredere, fara a intreba nici pe membrii ami vechi ai retelei. Ulterior am luat legatura cu ei. Acestia ne-au dezvaluit ca cifrele de afaceri avansate de francizor sunt rar realizate in realitate”. In plus, francizorul vinde foarte scump francizatilor sai utilizarea materialului de publicitate si marketing.
In practica se mai intalneste si formula “master - francizatului”. Ce reprezinta aceasta formula ? Un master – francizat este un sub-francizor. El cumpara savoir-faire-ul unei firme straine si dreptul de utilizare exclusive a marcii si a semnelor distinctive pe teritoriul tarii sale. Ulterior, el devine responsabil de implantarea si dezvoltarea acestei firme in Romania, de exemplu.
Pentru a evita eventualele problem, este bines a se discute anumite clause importante precum: modul de punere la dispozitie a savoir-faire-ului si a firmei(care sunt asistenta si serviciile oferite) si adaptarile necesare particularitatilor mediului romanesc (de exemplu limba in care vor fi redactate documentele)
In niciun caz contractual nu trebuie semnat cu un intermediary, ci direct cu detinatorul maricii si al savoir-faire-ului, obtinandu-se astfel o licenta de marca ce ar trebui inregistrata la OSIM. De asemenea, trebuie prevazuta o durata a contractului. De regula, ar trebui semnat pentru cel putin 10 ani, astfel incat sa fie sufficient timp pentru dezvoltarea unei retele cu profit. Nu in ultimul rand, trebuie verificat daca produsele sunt omologate in Romania. Verificarea aceasta trebuie sa se desfasoare inainte de semnarea contractului!

genial - artist in martipan

Nu mi-a venit sa cred cand am vazut ce minunatii poate face aceasta doamna din Martipan.

Martipanul este folosit foarte frecvent in cofetarii si patiserii atat ca glazurat cat si ca modele si figurine pe torturi, etc.

Nu stiu daca ce face doamna artista este utilizat in cofetarie/patiserie dar este minunat.

Aditivii alimentari

Pentru Andana Pan educarea consumatorilor este un capitol extrem de important.
Prin intermediul blogurilor noastre dorim sa va impartasim si anumite informatii care circula pe internet si reprezinta un punct de vedere foarte bine documentat.

Partea proasta despre aditivii alimentari o puteti gasi in intregime in urmatorul document. Link Aditivi Alimentari

Despre ce este vorba ?

„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”(Dr. W. Kollath)

„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte”(Dr. H. P Rusch)

Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
generica de "E"-uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau
aroma în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător şi vandabil timp
îndelungat.
“Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru,
chiar dacă el are autorizaţia sanitară pentru a fi comercializat. Este suficient să ne gândim că o maioneză se alterează în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrană foarte bună pentru bacterii. Vă puteţi
închipui cât de hrănitoare poate fi o maioneză din conservă, care a fost produsă
acum o lună, a fost păstrată la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trăi hrănindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrăni cu aceeaşi substanţă, cu aceeaşi hrană
moartă pe care bacteriile o refuză?”
Întrebare pe care o adresează ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna

"Una este sa mănânci un măr şi cu totul altceva este să bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, băuturilor răcoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri
şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune
va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu există
încă premisele că se va descoperi un antidot. Cancerul este, fără îndoială,
o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei
boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de
cancer.

Andana Pan va doreste Sarbatori fericite

Cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Anul nou, Andana Pan Baia Mare va ureaza Craciun Fericit si An nou cu bucurii si impliniri !