vineri, 22 octombrie 2010
miercuri, 21 iulie 2010
Clatite cu rom
Ingrediente:
1 ceasca de faina
3 oua
1 pahar cu lapte
un praf de sare
2 lingurite de zahar
2 lingurite de unt
2 lingurite de rom
1 lingurita apa de flori
1 lingura de unt topit pentru uns tigaia
zahar pudra
Mod de preparare :
Se pune intr-un castron faina, se face loc la mijloc si se sparg ouale, se adauga praful de sare, zaharul si laptele. Se bate totul bine cu o furculita pana se desfac toate cocoloasele; se mai adauga doua linguri de unt topit si romul amestecand intr-una.
Compozitia trebuie sa fie ca o smantana subtire. Se lasa 2 ore sa se odihneasca. Inainte de a face clatitele, se adauga cele 2 albusuri batute spuma. Se pune o tigaie cu coada sa se infierbante, pe foc potrivit.
Se unge cu unt cu o pana, se toarna o lingura plina din compozitie, miscand repede tigaia de coada, ca sa se acopere tot fundul. Cand incepe sa se rumeneasca pe o parte, se intoarce clatita pe cealalta parte, saltand cu o miscare iute tigaia sau folosind un cutit lat.
Se fac pe rand toate clatitele. Pe masura ce sunt coapte, se impaturesc in patru si se tin la cald. Se servesc indata ce sunt toate gata, presarate cu zahar pisat.
1 ceasca de faina
3 oua
1 pahar cu lapte
un praf de sare
2 lingurite de zahar
2 lingurite de unt
2 lingurite de rom
1 lingurita apa de flori
1 lingura de unt topit pentru uns tigaia
zahar pudra
Mod de preparare :
Se pune intr-un castron faina, se face loc la mijloc si se sparg ouale, se adauga praful de sare, zaharul si laptele. Se bate totul bine cu o furculita pana se desfac toate cocoloasele; se mai adauga doua linguri de unt topit si romul amestecand intr-una.
Compozitia trebuie sa fie ca o smantana subtire. Se lasa 2 ore sa se odihneasca. Inainte de a face clatitele, se adauga cele 2 albusuri batute spuma. Se pune o tigaie cu coada sa se infierbante, pe foc potrivit.
Se unge cu unt cu o pana, se toarna o lingura plina din compozitie, miscand repede tigaia de coada, ca sa se acopere tot fundul. Cand incepe sa se rumeneasca pe o parte, se intoarce clatita pe cealalta parte, saltand cu o miscare iute tigaia sau folosind un cutit lat.
Se fac pe rand toate clatitele. Pe masura ce sunt coapte, se impaturesc in patru si se tin la cald. Se servesc indata ce sunt toate gata, presarate cu zahar pisat.
Sufleu de mere
Ingrediente:
1 kg mere
1 lingura de unt
2 linguri de zahar
½ pahar cu vin
vanilie
250 g zahar pentru sirop
8 albusuri
unt pentru uns forma
Mod de preparare:
Se curata merele, se taie bucati si se pun intr-o cratita cu o lingura de unt, cu zahar, vin si vanilie. Se tin pe foc pana se inmoaie merele si scade tot vinul.
Se face separat un sirop legat din 200g zahar si o ceasca de apa, se amesteca cu merele si se lasa sa mai fiarba astfel incat adunata la un loc, compozitia sa-si pastreze forma.
Cand s-a racorit, se amesteca cu albusurile batute spuma. Se toarna intr-o forma de piatra unsa cu unt si se da la cuptor trei sferturi de ora.
1 kg mere
1 lingura de unt
2 linguri de zahar
½ pahar cu vin
vanilie
250 g zahar pentru sirop
8 albusuri
unt pentru uns forma
Mod de preparare:
Se curata merele, se taie bucati si se pun intr-o cratita cu o lingura de unt, cu zahar, vin si vanilie. Se tin pe foc pana se inmoaie merele si scade tot vinul.
Se face separat un sirop legat din 200g zahar si o ceasca de apa, se amesteca cu merele si se lasa sa mai fiarba astfel incat adunata la un loc, compozitia sa-si pastreze forma.
Cand s-a racorit, se amesteca cu albusurile batute spuma. Se toarna intr-o forma de piatra unsa cu unt si se da la cuptor trei sferturi de ora.
marți, 6 iulie 2010
Cornulete vanilate
Ingrediente:
300g faina
200g unt
100g zahar
2 galbenusuri
un varf de cutit sare fina
Pentru pudrat:
2 linguri zahar pudra
1 plic zahar vanilat
Mod de preparare:
Se pune intr-un castron untul moale, zaharul pudra, sarea si se freaca 2-3 minute cu lingura de lemn. Se pun galbenusurile pe rand, amestecand dupa fiecare, iar la uma faina. Se amesteca fara sa se framante. Se da la rece ½ ora, sa se intareasca untul, ca san u fie nevoie de multa faina cand se lucreaza.
Se ia din compozitie cate o bucata cat un ou de gaina. Se suceste un sul de grosimea degetului mic, care se taie in bucati egale de 2 cm. Fiecare bucatica se suceste sub palma pe masa cu capetele mai subtiri si mijlocul mai gros.
Se aseaza in tava neunsa si se da forma de cornulet. Se dau la cuptor la foc mai moale circa 15 minute, ca sa ramana culoarea deschisa. Cand sunt coapte, se scot cu grija din tava, deoarece sunt foarte fragede. Se trec prin zaharul vanilat, reci sau calde. Cand sunt calde, se lipeste mai mult zahar de ele.
300g faina
200g unt
100g zahar
2 galbenusuri
un varf de cutit sare fina
Pentru pudrat:
2 linguri zahar pudra
1 plic zahar vanilat
Mod de preparare:
Se pune intr-un castron untul moale, zaharul pudra, sarea si se freaca 2-3 minute cu lingura de lemn. Se pun galbenusurile pe rand, amestecand dupa fiecare, iar la uma faina. Se amesteca fara sa se framante. Se da la rece ½ ora, sa se intareasca untul, ca san u fie nevoie de multa faina cand se lucreaza.
Se ia din compozitie cate o bucata cat un ou de gaina. Se suceste un sul de grosimea degetului mic, care se taie in bucati egale de 2 cm. Fiecare bucatica se suceste sub palma pe masa cu capetele mai subtiri si mijlocul mai gros.
Se aseaza in tava neunsa si se da forma de cornulet. Se dau la cuptor la foc mai moale circa 15 minute, ca sa ramana culoarea deschisa. Cand sunt coapte, se scot cu grija din tava, deoarece sunt foarte fragede. Se trec prin zaharul vanilat, reci sau calde. Cand sunt calde, se lipeste mai mult zahar de ele.
Globulete cu dulceata
Ingrediente:
250g faina
150g unt
100g zahar pudra
3 galbenusuri
coaja de lamaie
1 varf de cutit sare fina
50g nuci macinate
3 linguri rom
dulceata de cirese sau visine
Mod de preparare:
Untul se freaca 2 minute cu zaharul intr-un castron, se adauga pe rand galbenusurile, amestecand bine dupa fiecare, romul, sarea, coaja rasa numai pe suprafata lamaiei si la urma faina. Se amesteca toate fara sa se framante. Se lasa la rece 1 ora.
Se ia apoi cate o bucata din aluat, se suceste sul de grosimea degetului mic, pe masa presarata cu putina faina. Se taie apoi bucatele egale de 2cm. Bucatile se sucesc ca niste bile sub palma. Se apasa cu degetul la mijloc ca sa se formeze o gropita, se ung cu albus.
Se trec cu partea de deasupra prin nuca macinata. Se coc la foc potrivit, fara sa se rumeneasca. Cand sunt coapte se pune in gropita o boaba din dulceata de cirese sau visine. Sunt foarte aspectuoase. Se pot face din oricare aluat fraged.
250g faina
150g unt
100g zahar pudra
3 galbenusuri
coaja de lamaie
1 varf de cutit sare fina
50g nuci macinate
3 linguri rom
dulceata de cirese sau visine
Mod de preparare:
Untul se freaca 2 minute cu zaharul intr-un castron, se adauga pe rand galbenusurile, amestecand bine dupa fiecare, romul, sarea, coaja rasa numai pe suprafata lamaiei si la urma faina. Se amesteca toate fara sa se framante. Se lasa la rece 1 ora.
Se ia apoi cate o bucata din aluat, se suceste sul de grosimea degetului mic, pe masa presarata cu putina faina. Se taie apoi bucatele egale de 2cm. Bucatile se sucesc ca niste bile sub palma. Se apasa cu degetul la mijloc ca sa se formeze o gropita, se ung cu albus.
Se trec cu partea de deasupra prin nuca macinata. Se coc la foc potrivit, fara sa se rumeneasca. Cand sunt coapte se pune in gropita o boaba din dulceata de cirese sau visine. Sunt foarte aspectuoase. Se pot face din oricare aluat fraged.
Baghete de nuci sau alune
Ingrediente:
1 ou intreg
1 galbenus
280g zahar
280g nuci sau alune
Pentru glazura:
1 albus
140g zahar
1 lingura zeama de lamaie
vanilie
Mod de preparare:
Oul intreg si galbenusul se freaca cu zaharul pudra ¼ de ora, apoi adauga nucile sau alunele macinate. Se amesteca totul bine; compazitia se pune pe o foaie de material plastic presarata bine cu zahar pudra si se intinde cu facaletul o foaie dreptunghiulara de 1 cm grosime. Se taie in baghete de 2/4 cm cu cutitul trecut prin zahar sau faina.
Albusul se freaca cu zaharul pudra si zeama de lamaie circa 20-30 de minute pana se face ca o smantana groasa. Se pune peste foaia de aluat intinsa si taiata in baghete. Se ridica apoi fiecare bagheta cu cutitul introdus sub ea si se aseaza pe dosul unei tavi neunse, pe o foaie de hartie alba, cu distante de 2 cm intre ele.
Se dau la foc moale cu usa cuptorului complet deschisa circa 30 de minute. Dupa 15 minute se intoarce tava cu partea de la usa spre fundul cuptorului.
1 ou intreg
1 galbenus
280g zahar
280g nuci sau alune
Pentru glazura:
1 albus
140g zahar
1 lingura zeama de lamaie
vanilie
Mod de preparare:
Oul intreg si galbenusul se freaca cu zaharul pudra ¼ de ora, apoi adauga nucile sau alunele macinate. Se amesteca totul bine; compazitia se pune pe o foaie de material plastic presarata bine cu zahar pudra si se intinde cu facaletul o foaie dreptunghiulara de 1 cm grosime. Se taie in baghete de 2/4 cm cu cutitul trecut prin zahar sau faina.
Albusul se freaca cu zaharul pudra si zeama de lamaie circa 20-30 de minute pana se face ca o smantana groasa. Se pune peste foaia de aluat intinsa si taiata in baghete. Se ridica apoi fiecare bagheta cu cutitul introdus sub ea si se aseaza pe dosul unei tavi neunse, pe o foaie de hartie alba, cu distante de 2 cm intre ele.
Se dau la foc moale cu usa cuptorului complet deschisa circa 30 de minute. Dupa 15 minute se intoarce tava cu partea de la usa spre fundul cuptorului.
Betisoare crocante
Ingrediente:
2 oua intregi
1 dl untdelemn
150g zahar pudra
300g faina
1 varf de cutit sare fina
coaja de lamaie
vanilie
Mod de preparare:
Ouale intregi se freaca cu zaharul pudra, apoi cu sarea, coaja de lamaie si vanilia. Untdelemnul se adauga treptat ca la maioneza, apoi faina. Se amesteca bine toate, apoi se intinde o foaie cat se poate de subtire, ca foaia de taitei.
Se taie cu ruleta trecuta prin faina in fasii se 2/15 cm. Se coc la foc potrivit in culoare deschisa. Sunt foarte crocante si fragede. Daca stau prea mult au gust de ranced din cauza untdelemnului.
2 oua intregi
1 dl untdelemn
150g zahar pudra
300g faina
1 varf de cutit sare fina
coaja de lamaie
vanilie
Mod de preparare:
Ouale intregi se freaca cu zaharul pudra, apoi cu sarea, coaja de lamaie si vanilia. Untdelemnul se adauga treptat ca la maioneza, apoi faina. Se amesteca bine toate, apoi se intinde o foaie cat se poate de subtire, ca foaia de taitei.
Se taie cu ruleta trecuta prin faina in fasii se 2/15 cm. Se coc la foc potrivit in culoare deschisa. Sunt foarte crocante si fragede. Daca stau prea mult au gust de ranced din cauza untdelemnului.
vineri, 25 iunie 2010
Budinca de franzela cu fructe
Ingrediente:
150g franzela sau cozonac
1- ½ dl lapte
2 oua
50g unt
2 linguri zahar tos
1 lingurita gem de caise
1 lingura zeama de lamaie sau portocala
400g fructe: cirese, visine, capsuni, zmeura, 2 albusuri
200g zahar
Mod de preparare:
Franzela sau cozonacul se taie felii si se inmoaie cu laptele batut cu galbenusurile. Se zdrobeste apoi cu furculita si se adauga untul moale, gemul de caise. Albusurile se bat spuma tare se pune 2 linguri zahar tos, zeama si coaja de lamaie sau portocala. Se bat pana se intaresc din nou. Se amesteca cu franzela, usor ca la tort.
Se toarna intr-o forma de tort cu marginea detasabila, unsa cu unt sau margarina si tapetata cu pesmet. Se presara deasupra repede 300g fructe curatate de samburi, taiate felii (scurse de zeama) cu rom, zahar si presarate cu o lingura de gris. Se da la cuptorul bine incins sa se coaca circa 30 minute. Focul se mai reduce dupa ce se da la cuptor, sa nu se arda.
In acest timp albusurile se bate spuma tare, se adauga 200g zahar tos si se bate bine pana se intaresc. Se adauga apoi fructele care au mai ramas si se bat pana se intareste bine spuma (ca sa se bata mai repede se pune 100g zahar peste fructe cu o ora inainte sa se inmoaie). In albusuri se pune 100g zahar si cand albusul este tare, se adauga fructele cu zahar si se bat pana se intareste.
Cand se scoate din cuptor, se trece cu cutitul pe marginea formei, se desface marginea care este detasabila si se indeparteaza. Se unge repede pe margini cu albusul batut, cu ajutorul unui cutit iar albusul care ramane se intinde uniform deasupra, apoi se scot ciucuri cu varful unei lingurite.
Se lasa sa se usuce pana se raceste fara sa se mai dea la cuptor. Se serveste taiata ca tortul. Albusul va ramane moale ca o crema.
150g franzela sau cozonac
1- ½ dl lapte
2 oua
50g unt
2 linguri zahar tos
1 lingurita gem de caise
1 lingura zeama de lamaie sau portocala
400g fructe: cirese, visine, capsuni, zmeura, 2 albusuri
200g zahar
Mod de preparare:
Franzela sau cozonacul se taie felii si se inmoaie cu laptele batut cu galbenusurile. Se zdrobeste apoi cu furculita si se adauga untul moale, gemul de caise. Albusurile se bat spuma tare se pune 2 linguri zahar tos, zeama si coaja de lamaie sau portocala. Se bat pana se intaresc din nou. Se amesteca cu franzela, usor ca la tort.
Se toarna intr-o forma de tort cu marginea detasabila, unsa cu unt sau margarina si tapetata cu pesmet. Se presara deasupra repede 300g fructe curatate de samburi, taiate felii (scurse de zeama) cu rom, zahar si presarate cu o lingura de gris. Se da la cuptorul bine incins sa se coaca circa 30 minute. Focul se mai reduce dupa ce se da la cuptor, sa nu se arda.
In acest timp albusurile se bate spuma tare, se adauga 200g zahar tos si se bate bine pana se intaresc. Se adauga apoi fructele care au mai ramas si se bat pana se intareste bine spuma (ca sa se bata mai repede se pune 100g zahar peste fructe cu o ora inainte sa se inmoaie). In albusuri se pune 100g zahar si cand albusul este tare, se adauga fructele cu zahar si se bat pana se intareste.
Cand se scoate din cuptor, se trece cu cutitul pe marginea formei, se desface marginea care este detasabila si se indeparteaza. Se unge repede pe margini cu albusul batut, cu ajutorul unui cutit iar albusul care ramane se intinde uniform deasupra, apoi se scot ciucuri cu varful unei lingurite.
Se lasa sa se usuce pana se raceste fara sa se mai dea la cuptor. Se serveste taiata ca tortul. Albusul va ramane moale ca o crema.
Creme, inghetate, budinci dulci ..
Cremele cu sau fara gelatina si sodourile au la baza, oul, zaharul si laptele, sau alt lichid inlocuitor. Aceste preparate daca se fac la cald si fierb in clocote, se branzesc, oul fiind o substanta albuminoidal, care ;a temperature mari se coaguleaza. Pentru a inlatura acest neajuns, se vor prepara numai pe abur. Se executa mult mai repede si fara nici un risc. Preparatul se pune intr-o oala de tabla smaltuita cam de 2-3l. Oala se aseaza deasupra unui alt vas cu apa clocotita. Este bine daca se potriveste perfect ca un capac, ca sa nu permita aburului sa iasa. Oala trebuie sa intre in intregime in vas, numai marginile sa se sprijine pe gura lui.
Cand apa fierbe, aburul incalzeste oala in mod uniform si preparatul care trebuie amestecat continuu se va face in cateva minute. In felul acesta se prepara cremele, sodourile (10 minute). Cand crema se face gelatina, atunci se pune gelatina cu ½ ora inainte in laptele sau lichidul rece ca sa se dizolve si apoi se adauga la preparat. Gelatina este o substanta albuminoida, care in apa rece se dizolva si in apa fierbinte se coaguleaza. Daca se pune gelatina direct in apa fierbinte, fara sa fie muiata inainte in apa rece, se va intinde in firisoare ca un clei, care vor ramane suspendate in compozitie. Daca gelatina se inmoaie bine in tot lichidul rece, cu care se da apoi la cald, imediat se va topi si se va amesteca uniform in el.
La aceste preparate, este foarte important sa fie pregatit tot materialul de care este nevoie inainte, spre a se adauga repede la nevoie, pentru a nu lasa compozitia sa se gelatineze, inainte de a se pune in forma. Compozitia cu gelatina se amesteca continuu, pentru a nu avea timp sa se inchege. In cazul ca se incheaga, trebuie din nou incalzita sa se topeasca, lucru care nu se poate face daca se adauga albusurile sau frisca.
Cand cremele se prepara la cuptor, cum este crema de zahar ars, forma cu crema se pune in cuptorul bine incins intr-o tava cu apa rece. Apa din tava nu trebuie sa clocoteasca, deoarece va face sa fiarba si compozitia din forma, care se va taia (se branzeste), va deveni poroasa, nu alifioasa cum trebuie sa fie. Cand clocoteste apa se adauga cate ½ pahar de apa rece din 10 in 10 minute. Crema se tine la cuptor 30-40 de minute. Daca se rumeneste prea tare la suprafata, se reduce focul, sau se acopera cu hartie. Cand este gata, se trage putin spre usa cuptorului si se inclina putin forma intr-o parte. Daca se desprinde pana jos si nu se observa crema laptoasa, neinchegata, se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca in vasul respectiv. Numai cand este bine racita se rastoarna pe farfuria de servit, astfel se imprastie. Este bine sa se faca chiar cu o z inainte si sa se dea la frigider, in forma in care a fost fiarta. Cand se serveste, se pune deasupra formei o farfurie cu marginea mai inalta si cu o miscare rapida se rastoarna, ca sa nu curga sosul format cu care se serveste.
In creme nu se pune faina, ele se incheaga numai cu ouale. Se va pune numai la acelea unde se indica in reteta. Multe din creme se servesc cu frisca. Frisca se cumpara batuta si indulcita de la cofetarie. In cazul cand se procura nebatuta, trebuie data la frigider 3-4 ore, sau chiar cu o zi inainte, sa se raceasca bine. Chiar daca ingheata nu dauneaza la batut. Frisca rece se bate mai repede. Se pune intr-un castron mai mare, ca sa nu sara stropi cand se bate; Cand este batuta tare ca o spuma de albus, se pune 100g zahar pudra si un plic zahar vanilat bine cernut, ca sa se amestece repede. Cantitatea de zahar nu trebuie depasita, deoarece o inmoaie. Se bate 5 minute sa se intareasca din nou. Frisca se bate numai pana cand este ca o spuma tare, nu mai mult, ca se face unt. Se da la frigider pana la intrebuintare, acoperita ca sa nu retina mirosuri de la alte mancaruri, pe care si le insuseste repede. Frisca batuta nu are voie sa inghete.
Cand se intrebuinteaza se pune partea de deasupra care este mai tare in cornet pentru ornat si restul de la fundul vasului care este mai moale se va pune in preparat. Cornetul din material plastic pentru ornat, trebuie sa aiba la capat un sprit crestat, cu care se vor face rozete sau dungi decorative.
Cand apa fierbe, aburul incalzeste oala in mod uniform si preparatul care trebuie amestecat continuu se va face in cateva minute. In felul acesta se prepara cremele, sodourile (10 minute). Cand crema se face gelatina, atunci se pune gelatina cu ½ ora inainte in laptele sau lichidul rece ca sa se dizolve si apoi se adauga la preparat. Gelatina este o substanta albuminoida, care in apa rece se dizolva si in apa fierbinte se coaguleaza. Daca se pune gelatina direct in apa fierbinte, fara sa fie muiata inainte in apa rece, se va intinde in firisoare ca un clei, care vor ramane suspendate in compozitie. Daca gelatina se inmoaie bine in tot lichidul rece, cu care se da apoi la cald, imediat se va topi si se va amesteca uniform in el.
La aceste preparate, este foarte important sa fie pregatit tot materialul de care este nevoie inainte, spre a se adauga repede la nevoie, pentru a nu lasa compozitia sa se gelatineze, inainte de a se pune in forma. Compozitia cu gelatina se amesteca continuu, pentru a nu avea timp sa se inchege. In cazul ca se incheaga, trebuie din nou incalzita sa se topeasca, lucru care nu se poate face daca se adauga albusurile sau frisca.
Cand cremele se prepara la cuptor, cum este crema de zahar ars, forma cu crema se pune in cuptorul bine incins intr-o tava cu apa rece. Apa din tava nu trebuie sa clocoteasca, deoarece va face sa fiarba si compozitia din forma, care se va taia (se branzeste), va deveni poroasa, nu alifioasa cum trebuie sa fie. Cand clocoteste apa se adauga cate ½ pahar de apa rece din 10 in 10 minute. Crema se tine la cuptor 30-40 de minute. Daca se rumeneste prea tare la suprafata, se reduce focul, sau se acopera cu hartie. Cand este gata, se trage putin spre usa cuptorului si se inclina putin forma intr-o parte. Daca se desprinde pana jos si nu se observa crema laptoasa, neinchegata, se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca in vasul respectiv. Numai cand este bine racita se rastoarna pe farfuria de servit, astfel se imprastie. Este bine sa se faca chiar cu o z inainte si sa se dea la frigider, in forma in care a fost fiarta. Cand se serveste, se pune deasupra formei o farfurie cu marginea mai inalta si cu o miscare rapida se rastoarna, ca sa nu curga sosul format cu care se serveste.
In creme nu se pune faina, ele se incheaga numai cu ouale. Se va pune numai la acelea unde se indica in reteta. Multe din creme se servesc cu frisca. Frisca se cumpara batuta si indulcita de la cofetarie. In cazul cand se procura nebatuta, trebuie data la frigider 3-4 ore, sau chiar cu o zi inainte, sa se raceasca bine. Chiar daca ingheata nu dauneaza la batut. Frisca rece se bate mai repede. Se pune intr-un castron mai mare, ca sa nu sara stropi cand se bate; Cand este batuta tare ca o spuma de albus, se pune 100g zahar pudra si un plic zahar vanilat bine cernut, ca sa se amestece repede. Cantitatea de zahar nu trebuie depasita, deoarece o inmoaie. Se bate 5 minute sa se intareasca din nou. Frisca se bate numai pana cand este ca o spuma tare, nu mai mult, ca se face unt. Se da la frigider pana la intrebuintare, acoperita ca sa nu retina mirosuri de la alte mancaruri, pe care si le insuseste repede. Frisca batuta nu are voie sa inghete.
Cand se intrebuinteaza se pune partea de deasupra care este mai tare in cornet pentru ornat si restul de la fundul vasului care este mai moale se va pune in preparat. Cornetul din material plastic pentru ornat, trebuie sa aiba la capat un sprit crestat, cu care se vor face rozete sau dungi decorative.
miercuri, 16 iunie 2010
Tarta cu capsuni
Ingrediente:
250g faina
125g unt
1 dl apa
un varf de lingurita sare
½ kg capsuni
200g zahar pentru sirop
Mod de preparare:
Se face un aluat ca cel frantuzesc din faina, unt proaspat apa si sare. Se lucreaza la fel, impaturindu-l insa numai de 4 ori (in loc de 6 ori) cu un interval de 10 minute intre randuri. Se intinde o foaie groasa de ½ cm, se taie ronduri ceva mai mari decat formele in care se vor coace (ca sa nu mai fie nevoie de adaugat aluat).
De pune aluatul in forme, apasand usor cu degetul, deasupra se pune hartie cu boabe de mazare, se fasole ori de porumb, pentru ca sa apese aluatul si se coc la foc iute.
Cand sunt gata, se scot tartele din forme, se indeparteaza hartia cu boabele si se pun in loc capsuni. Deasupra se toarna sirop gros de zahar, sau se pune frisca batuta cu zahar.
La fel se fac tartele cu fragi sau cu struguri.
250g faina
125g unt
1 dl apa
un varf de lingurita sare
½ kg capsuni
200g zahar pentru sirop
Mod de preparare:
Se face un aluat ca cel frantuzesc din faina, unt proaspat apa si sare. Se lucreaza la fel, impaturindu-l insa numai de 4 ori (in loc de 6 ori) cu un interval de 10 minute intre randuri. Se intinde o foaie groasa de ½ cm, se taie ronduri ceva mai mari decat formele in care se vor coace (ca sa nu mai fie nevoie de adaugat aluat).
De pune aluatul in forme, apasand usor cu degetul, deasupra se pune hartie cu boabe de mazare, se fasole ori de porumb, pentru ca sa apese aluatul si se coc la foc iute.
Cand sunt gata, se scot tartele din forme, se indeparteaza hartia cu boabele si se pun in loc capsuni. Deasupra se toarna sirop gros de zahar, sau se pune frisca batuta cu zahar.
La fel se fac tartele cu fragi sau cu struguri.
Spuma de capsuni
Ingrediente:
2 albusuri
½ kg de capsuni
¼ kg zahar
¼ plic zahar tos
1 lingurita zeama de lamaie
Mod de preparare:
Fructele curatate de codite se pun in strecuratoare, se trece un curent de apa peste ele si se lasa sa se scurga bine de apa. Se pun apoi in castron, se presara 1/4kg zahar peste ele si se lasa sa stea 1-2 ore, sa se topeasca zaharul si sa se inmoaie.
Albusurile se bat spuma tare, se adauga ¼ plic zahar tos si o lingura zeama de lamaie, apoi se bate pana se intareste din nou albusul sa nu cada de pe tel. Se pun fructele cu tot cu siropul format si se bate cu multa forta cu telul in forma de para (aleatoriu cu mixerul), pana se intareste din nou spuma incat se poate taia cu cutitul.
Aceasta spuma se poate servi in pahare, sau se pune intre 2 foi de aluat frantuzesc, sau alt aluat fraged copt in foaie subtire. Se poate coace o foaie de pandispan, de circa 3 cm grosime; cand este rece se taie in jumatate pe grosime, si se pune spuma pe prima foaie. Foaia a doua se taie patrate si se aseaza deasupra in ordinea in care au stat.
Se pudreaza cu zahar. Se taie patrate dupa forma celor de deasupra.
2 albusuri
½ kg de capsuni
¼ kg zahar
¼ plic zahar tos
1 lingurita zeama de lamaie
Mod de preparare:
Fructele curatate de codite se pun in strecuratoare, se trece un curent de apa peste ele si se lasa sa se scurga bine de apa. Se pun apoi in castron, se presara 1/4kg zahar peste ele si se lasa sa stea 1-2 ore, sa se topeasca zaharul si sa se inmoaie.
Albusurile se bat spuma tare, se adauga ¼ plic zahar tos si o lingura zeama de lamaie, apoi se bate pana se intareste din nou albusul sa nu cada de pe tel. Se pun fructele cu tot cu siropul format si se bate cu multa forta cu telul in forma de para (aleatoriu cu mixerul), pana se intareste din nou spuma incat se poate taia cu cutitul.
Aceasta spuma se poate servi in pahare, sau se pune intre 2 foi de aluat frantuzesc, sau alt aluat fraged copt in foaie subtire. Se poate coace o foaie de pandispan, de circa 3 cm grosime; cand este rece se taie in jumatate pe grosime, si se pune spuma pe prima foaie. Foaia a doua se taie patrate si se aseaza deasupra in ordinea in care au stat.
Se pudreaza cu zahar. Se taie patrate dupa forma celor de deasupra.
sâmbătă, 5 iunie 2010
Prajitura cu mere la tava
Ingrediente
Pentru aluat :
125g zahar
250g lapte
20g drojdie
500g faina
1 ou
60g unt
1 praf de sare
Pentru umplutura :
coaja rasa de la o lamaie
1 kg mere acrisoare
3 felii pesmet
100g stafide sau fructe uscate
1 lingurita praf de scortisoara
50g alune tocate
Mod de preparare:
Pentru aluat se amesteca o lingurita de zahar cu 3 linguri de lapte caldut. Se dizolva drojdia in lapte. Se pune faina intr-un castron si se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele cu drajdie si se presara cu faina. Se lasa 20 de minute la temperatura camerei pana cand se formeaza fisuri.
Se adauga restul de lapte, oul, untul, 65g zahar si sarea. Se framanta aluatul pana face basici. Se adauga coaja de lamaie si jumatate din zeama de lamaie in aluat. Se acopera aluatul si se lasa 40 de minute sa dospeasca.
Se unge tava si se intinde aluatul in tava. Se incinge cuptorul la 190°C. Se curata merele, li se indeparteaza cotoarele si se taie felii. Se asaza peste aluat. Se presara cu ½ din zaharul ramas.
Se faramiteaza pesmetii si se rumenesc. Se presara peste aluat, impreuna cu stafidele sau cu fructele uscate si maruntite. Se mai lasa aluatul 20 de minute. Se amesteca scortisoara, restul de zahar si alunele tocate si se presara deasupra. Se coace prajitura circa 55 de minute in cuptorul incins in prealabil.
Pentru aluat :
125g zahar
250g lapte
20g drojdie
500g faina
1 ou
60g unt
1 praf de sare
Pentru umplutura :
coaja rasa de la o lamaie
1 kg mere acrisoare
3 felii pesmet
100g stafide sau fructe uscate
1 lingurita praf de scortisoara
50g alune tocate
Mod de preparare:
Pentru aluat se amesteca o lingurita de zahar cu 3 linguri de lapte caldut. Se dizolva drojdia in lapte. Se pune faina intr-un castron si se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele cu drajdie si se presara cu faina. Se lasa 20 de minute la temperatura camerei pana cand se formeaza fisuri.
Se adauga restul de lapte, oul, untul, 65g zahar si sarea. Se framanta aluatul pana face basici. Se adauga coaja de lamaie si jumatate din zeama de lamaie in aluat. Se acopera aluatul si se lasa 40 de minute sa dospeasca.
Se unge tava si se intinde aluatul in tava. Se incinge cuptorul la 190°C. Se curata merele, li se indeparteaza cotoarele si se taie felii. Se asaza peste aluat. Se presara cu ½ din zaharul ramas.
Se faramiteaza pesmetii si se rumenesc. Se presara peste aluat, impreuna cu stafidele sau cu fructele uscate si maruntite. Se mai lasa aluatul 20 de minute. Se amesteca scortisoara, restul de zahar si alunele tocate si se presara deasupra. Se coace prajitura circa 55 de minute in cuptorul incins in prealabil.
Budinca de orez
Ingrediente :
4 cesti cu lapte
1 ceasca de orez
vanilie
4 linguri de zahar
1 praf de sare
1 lingura de unt
4 oua
unt pentru uns forma
1 lingura de pesmet
25g stafide (facultativ)
Mod de preparare :
Se alege o ceasca de orez, se spala si se pune la fiert intr-o cratita cu 4 cesti de lapte rece si o bucatica de vanilie(de preferinta lapte proaspat nefiert). Se fierbe incet pe foc mic, amestecand din cand in cand, ca sa nu se prinda de fund. Cand este aproape fiert se adauga zaharul, un praf de sare si untul proaspat.
Se scoate vanilia, iar dupa ce s-a racorit, se adauga galbenusurile si la urma albusurile spuma. Se unge bine cu unt o forma de tabla si se presara cu pesmet. Se toarna compozitia si se coace la cuptor timp de o ora.
Se incearca daca este coapta, cu un pai, infingandu-l la mijloc. Daca iese paiul curat, budinca este gata. Daca iese paiul curat, budinca este gata. Se scoate din cuptor si se tine 10 minute de o parte, ca sa se poata rasturna mai usor.
Se serveste cu sirop de fructe sau cu sos se vanilie, de ciocolata etc.
* Budinca se poate face si cu fructe zaharisite taiate marunt, sau cu stafide, care se adauga in compozitie inainte de a pune albusul.
4 cesti cu lapte
1 ceasca de orez
vanilie
4 linguri de zahar
1 praf de sare
1 lingura de unt
4 oua
unt pentru uns forma
1 lingura de pesmet
25g stafide (facultativ)
Mod de preparare :
Se alege o ceasca de orez, se spala si se pune la fiert intr-o cratita cu 4 cesti de lapte rece si o bucatica de vanilie(de preferinta lapte proaspat nefiert). Se fierbe incet pe foc mic, amestecand din cand in cand, ca sa nu se prinda de fund. Cand este aproape fiert se adauga zaharul, un praf de sare si untul proaspat.
Se scoate vanilia, iar dupa ce s-a racorit, se adauga galbenusurile si la urma albusurile spuma. Se unge bine cu unt o forma de tabla si se presara cu pesmet. Se toarna compozitia si se coace la cuptor timp de o ora.
Se incearca daca este coapta, cu un pai, infingandu-l la mijloc. Daca iese paiul curat, budinca este gata. Daca iese paiul curat, budinca este gata. Se scoate din cuptor si se tine 10 minute de o parte, ca sa se poata rasturna mai usor.
Se serveste cu sirop de fructe sau cu sos se vanilie, de ciocolata etc.
* Budinca se poate face si cu fructe zaharisite taiate marunt, sau cu stafide, care se adauga in compozitie inainte de a pune albusul.
sâmbătă, 29 mai 2010
Covrigei cu ciocolata
Ingrediente:
400g zahar pudra
2 plicuri zahar vanilat
250g unt moale
10g unt de cocos
350g faina
1 praf de sare
2-3 linguri cacao inchisa la culoare
1 ou, 1 galbenus
2-3 linguri fulgi de ciocolata pentru presarat pe covrigei.
Mod de preparare:
Se freaca untul spuma pentru aluat. Se adauga pe rand 100g de zahar pudra, zaharul vanilat, oul si galbenusul. Se cerne apoi faina si sare pe deasupra si se incorporeaza.
Se incinge cuptorul la 200°C; se taie 4 bucati de hartie pentru copt de marimea tavilor. Pe reversul hartiei se deseneaza cu creionul forma covrigeilor, dupa sablon. Se aseaza hartia in tavi. Se pune aluatul intr-un cornet cu sprit avand orificiul mic si rotund.
Se formeaza covrigeii in tava dupa modelul desenat. Se introduc tavile pe rand la cuptor si se tin 10-15 minute, pana ce covrigeii devin aurii. Se scot din tavi si se racesc pe un gratar de bucatarie.
Pentru glazura se amesteca restul de zahar pudra cu untul de cocos, cacao si 2 linguri de apa clocotita. Se inmoaie covrigeii in amestec si se lasa sa se usuce pe un gratar acoperit cu o folie de aluminiu. Inainte de uscare, se mai poate presara praf de cacao, cernut prin sita, sau fulgi de ciocolata.
400g zahar pudra
2 plicuri zahar vanilat
250g unt moale
10g unt de cocos
350g faina
1 praf de sare
2-3 linguri cacao inchisa la culoare
1 ou, 1 galbenus
2-3 linguri fulgi de ciocolata pentru presarat pe covrigei.
Mod de preparare:
Se freaca untul spuma pentru aluat. Se adauga pe rand 100g de zahar pudra, zaharul vanilat, oul si galbenusul. Se cerne apoi faina si sare pe deasupra si se incorporeaza.
Se incinge cuptorul la 200°C; se taie 4 bucati de hartie pentru copt de marimea tavilor. Pe reversul hartiei se deseneaza cu creionul forma covrigeilor, dupa sablon. Se aseaza hartia in tavi. Se pune aluatul intr-un cornet cu sprit avand orificiul mic si rotund.
Se formeaza covrigeii in tava dupa modelul desenat. Se introduc tavile pe rand la cuptor si se tin 10-15 minute, pana ce covrigeii devin aurii. Se scot din tavi si se racesc pe un gratar de bucatarie.
Pentru glazura se amesteca restul de zahar pudra cu untul de cocos, cacao si 2 linguri de apa clocotita. Se inmoaie covrigeii in amestec si se lasa sa se usuce pe un gratar acoperit cu o folie de aluminiu. Inainte de uscare, se mai poate presara praf de cacao, cernut prin sita, sau fulgi de ciocolata.
Cornulete cu vanilie
Ingrediente:
275g faina, in plus pentru prelucrat
1 praf sare
200g unt rece
100g zahar
100g migdale decojite macinate
Pentru decorat:
50g zahar fin
pulpa dintr-un baton de vanilie
Mod de preparare:
Se pun faina si sarea intr-un castron. Se taie untul bucati si se adauga la faina, impreuna cu zaharul si migdalele. Se framanta totul rapid intr-un aluat faramicios.
Aluatul se pune intr-o punga pentru congelator, care se inchide. Se intinde aluatul din punga cu sucitorul, formand un dreptunghi de grosimea unui deget. Se lasa la rece peste noapte. Se incinge cuptorul la 180°C; se tapeteaza tavile cu hartie pentru copt.
Se scoate aluatul din punga si se taie pe lung, in trei fasii. Fasiile se taie de-a latul in 80 de bucati de grosimea unui deget. Pe suprafata de lucru pe care s-a presarat faina se formeaza cornulete din bucatile de aluat. Se asaza cornuletele in tavi, la 2 cm distanta unul de altul.
Cornuletele se coc pe rand 10-12 minute, pana devin usor aurii. Se amesteca zaharul cu pulpa de vanilie. Cornuletele se dau cu grija prin zahar cat sunt fierbinti. Se aseaza pe un gratar de bucatarie si se lasa la racit.
275g faina, in plus pentru prelucrat
1 praf sare
200g unt rece
100g zahar
100g migdale decojite macinate
Pentru decorat:
50g zahar fin
pulpa dintr-un baton de vanilie
Mod de preparare:
Se pun faina si sarea intr-un castron. Se taie untul bucati si se adauga la faina, impreuna cu zaharul si migdalele. Se framanta totul rapid intr-un aluat faramicios.
Aluatul se pune intr-o punga pentru congelator, care se inchide. Se intinde aluatul din punga cu sucitorul, formand un dreptunghi de grosimea unui deget. Se lasa la rece peste noapte. Se incinge cuptorul la 180°C; se tapeteaza tavile cu hartie pentru copt.
Se scoate aluatul din punga si se taie pe lung, in trei fasii. Fasiile se taie de-a latul in 80 de bucati de grosimea unui deget. Pe suprafata de lucru pe care s-a presarat faina se formeaza cornulete din bucatile de aluat. Se asaza cornuletele in tavi, la 2 cm distanta unul de altul.
Cornuletele se coc pe rand 10-12 minute, pana devin usor aurii. Se amesteca zaharul cu pulpa de vanilie. Cornuletele se dau cu grija prin zahar cat sunt fierbinti. Se aseaza pe un gratar de bucatarie si se lasa la racit.
vineri, 21 mai 2010
Branzoaice
Ingrediente:
400g faina
150g grasime (untura)
1 pahar lapte
50g drojdie
3 lingurite zahar
1 lingurita rasa de sare
Pentru umplutura :
200g branza
1 ou
1 lingura de smantana
1 lingurita de faina
sare
vanilie
zahar dupa gust
Mod de preparare :
Se cerne intr-un vas faina, se face loc la mijloc si se pune untura, bine sleita, nu lichida. Se framanta. Dupa ce faina a cuprins toata untura, se adauga turnat incet, laptele in care s-a muiat drojdia, zaharul si sarea.
Se framanta mai departe si cand aluatul nu se mai lupeste de vas, se da de o parte la rece, lasandu-l sa creasca cu incetul cam 3 ore. Se intinde foaia de aluat nu prea subtire, se taie patrate de 8-9cm, se pune deasupra cate o lingurita de branza, se aduc colturile la mijloc in forma de plic, apasand usor cu degetul ca sa se lipeasca, se ung cu ou si se dau la cuptor la foc bun.
Umplutura : branza de vaci data prin sita se freaca cu oul, faina, smantana, un praf de sare, vanilie si zahar dupa gust.
400g faina
150g grasime (untura)
1 pahar lapte
50g drojdie
3 lingurite zahar
1 lingurita rasa de sare
Pentru umplutura :
200g branza
1 ou
1 lingura de smantana
1 lingurita de faina
sare
vanilie
zahar dupa gust
Mod de preparare :
Se cerne intr-un vas faina, se face loc la mijloc si se pune untura, bine sleita, nu lichida. Se framanta. Dupa ce faina a cuprins toata untura, se adauga turnat incet, laptele in care s-a muiat drojdia, zaharul si sarea.
Se framanta mai departe si cand aluatul nu se mai lupeste de vas, se da de o parte la rece, lasandu-l sa creasca cu incetul cam 3 ore. Se intinde foaia de aluat nu prea subtire, se taie patrate de 8-9cm, se pune deasupra cate o lingurita de branza, se aduc colturile la mijloc in forma de plic, apasand usor cu degetul ca sa se lipeasca, se ung cu ou si se dau la cuptor la foc bun.
Umplutura : branza de vaci data prin sita se freaca cu oul, faina, smantana, un praf de sare, vanilie si zahar dupa gust.
Madlene
Ingrediente:
150g unt
7 galbenusuri
550g faina
½ lingurita sare
30g drojdie
250g frisca
100g zahar pudra
50g stafide
Coaja de lamaie rasa
20g zahar tos
1 ou
Mod de preparare:
Drojdia se amesteca cu frisca si cu trei linguri de faina. Untul se freaca spuma cu zaharul si sarea. Se adauga cate un galbenus si cate o lingura de faina, amestecandu-se mereu si se repeta aceasta operatie pana se termina toate galbenusurile.
Se adauga apoi maiaua, tot cate o lingura si cate o una de faina pana se incorporeaza toata maiaua. Se adauga si restul de faina daca mai ramane. Se framanta bine pana ce face basicute, apoi se adauga stafidele, coaja de lamaie si se lasa la dospit pana isi dubleaza volumul.
Se coc in forme mici rotunde, ca de savarina, unse cu unt si tapetate cu faina. Inainte de a se pune la copt de ung cu oua si se presara cu zahar tos.
150g unt
7 galbenusuri
550g faina
½ lingurita sare
30g drojdie
250g frisca
100g zahar pudra
50g stafide
Coaja de lamaie rasa
20g zahar tos
1 ou
Mod de preparare:
Drojdia se amesteca cu frisca si cu trei linguri de faina. Untul se freaca spuma cu zaharul si sarea. Se adauga cate un galbenus si cate o lingura de faina, amestecandu-se mereu si se repeta aceasta operatie pana se termina toate galbenusurile.
Se adauga apoi maiaua, tot cate o lingura si cate o una de faina pana se incorporeaza toata maiaua. Se adauga si restul de faina daca mai ramane. Se framanta bine pana ce face basicute, apoi se adauga stafidele, coaja de lamaie si se lasa la dospit pana isi dubleaza volumul.
Se coc in forme mici rotunde, ca de savarina, unse cu unt si tapetate cu faina. Inainte de a se pune la copt de ung cu oua si se presara cu zahar tos.
luni, 10 mai 2010
Fursecuri cu migdale
Ingrediente:
250g faina
125g unt
150g zahar
2 oua
100g ciocolata
100g migdale
1 varf de cutit de sare
2 lingurita esenta de migdale
Mod de preparare :
Untul se freaca spuma cu zaharul, un ou si un sfert de lingurita de sare. Se adauga ciocolata rasa, migdalele taiate felii subtiri, esenta de migdale si faina.
Se framanta un aluat tare, caruia i se da forma unui sul. Se lasa la rece pana a doua zi cand se taie in felii subtiri care se ung cu ou si se presara cu restul de zahar. Se coc la foc potrivit , se scot de pet ava calde.
250g faina
125g unt
150g zahar
2 oua
100g ciocolata
100g migdale
1 varf de cutit de sare
2 lingurita esenta de migdale
Mod de preparare :
Untul se freaca spuma cu zaharul, un ou si un sfert de lingurita de sare. Se adauga ciocolata rasa, migdalele taiate felii subtiri, esenta de migdale si faina.
Se framanta un aluat tare, caruia i se da forma unui sul. Se lasa la rece pana a doua zi cand se taie in felii subtiri care se ung cu ou si se presara cu restul de zahar. Se coc la foc potrivit , se scot de pet ava calde.
Prajitura cu crema de iaurt si cafea
Ingrediente :
Pentru blat :
6 oua
300g de unt
250g de zahar
2 linguri de cafea solubila
300g de faina
Un pliculet de praf de copt
Un praf de sare
3 linguri de brandy sau rom
Un pliculet de zahar vanilat
Pentru crema de iaurt :
5 iaurturi mici
400g de zahar pudra vanilat
2 pliculete de gelatina
Un compot mare de struguri negri
Un compot mare de piersici
Pentru jeleu :
Zeama de la compotul de struguri
3 pliculete de tort-gelee rosu-pentru ornat
4-5 kiwi, frisca si bomboane de ciocolata
Mod de preparare :
Se mixeaza untul cu zaharul pana se obtine o crema spumoasa, apoi se adauga cate un ou (cu diferenta de 1-2 minute de mixat intre ele), un praf de sare, brandy-ul sau romul. Separat, se cerne faina si se amesteca bine cu praful de copt si cafeaua solubila, apoi se toarna peste compozitia de mai sus. Se tapeaza doua tavi cu hartie pentru copt, dupa care se imparte compozitia in doua si se toarna in ambele tavi.
Se dau la copt, separat, pentru 15 minute. Se scot blaturile, indepartandu-se hartia, si se decupeaza trei discuri de marimea unei forme de tort cu inel detasabil. Fructele se scurg de zeama. Iaurturile se amesteca energic cu zaharul pudra vanilat, apoi se toarna in fir subtire gelatina topita in apa rece, la bain-marie. Se monteaza forma si se pune primul blat, care se insiropeaza putin cu zeama de la compotul de piersici.
Se toarna jumatate din crema de iaurt, se presara felii de piersica, urmate de cel de-al doilea blat, carese insiropeaza putin, turnandu-se apoi crema de iaurt ramasa si se presara boabele de struguri din compot. Se acopera cu ultimul blat, care, la randul lui, se insiropeaza. Deasupra se aranjeaza frumos rondele de kiwi. Din siropul de la compotul de struguri, de pregateste jeleul (conform indicatiilor de pe plic), dupa care se toarna deasupra rondelelor de kiwi.
Se da prajitura la frigider pentru cel putin doua ore. Se orneaza cu frisca si bomboane de ciocolata.
Pentru blat :
6 oua
300g de unt
250g de zahar
2 linguri de cafea solubila
300g de faina
Un pliculet de praf de copt
Un praf de sare
3 linguri de brandy sau rom
Un pliculet de zahar vanilat
Pentru crema de iaurt :
5 iaurturi mici
400g de zahar pudra vanilat
2 pliculete de gelatina
Un compot mare de struguri negri
Un compot mare de piersici
Pentru jeleu :
Zeama de la compotul de struguri
3 pliculete de tort-gelee rosu-pentru ornat
4-5 kiwi, frisca si bomboane de ciocolata
Mod de preparare :
Se mixeaza untul cu zaharul pana se obtine o crema spumoasa, apoi se adauga cate un ou (cu diferenta de 1-2 minute de mixat intre ele), un praf de sare, brandy-ul sau romul. Separat, se cerne faina si se amesteca bine cu praful de copt si cafeaua solubila, apoi se toarna peste compozitia de mai sus. Se tapeaza doua tavi cu hartie pentru copt, dupa care se imparte compozitia in doua si se toarna in ambele tavi.
Se dau la copt, separat, pentru 15 minute. Se scot blaturile, indepartandu-se hartia, si se decupeaza trei discuri de marimea unei forme de tort cu inel detasabil. Fructele se scurg de zeama. Iaurturile se amesteca energic cu zaharul pudra vanilat, apoi se toarna in fir subtire gelatina topita in apa rece, la bain-marie. Se monteaza forma si se pune primul blat, care se insiropeaza putin cu zeama de la compotul de piersici.
Se toarna jumatate din crema de iaurt, se presara felii de piersica, urmate de cel de-al doilea blat, carese insiropeaza putin, turnandu-se apoi crema de iaurt ramasa si se presara boabele de struguri din compot. Se acopera cu ultimul blat, care, la randul lui, se insiropeaza. Deasupra se aranjeaza frumos rondele de kiwi. Din siropul de la compotul de struguri, de pregateste jeleul (conform indicatiilor de pe plic), dupa care se toarna deasupra rondelelor de kiwi.
Se da prajitura la frigider pentru cel putin doua ore. Se orneaza cu frisca si bomboane de ciocolata.
luni, 29 martie 2010
Prajituri, fursecuri, turta dulce la GastroPan - Targu Mures
Am ajuns si pe la Targu Mures weekend-ul acesta pentru a "inspecta" un eveniment cu totul deosebit in Romania - GastroPan.Gastromedia si revista Brutarul au organizat acest eveniment, foarte asteptat in segmentul de Morarit, panificatie, patiserie, cofetarie, etc.
Producatorii si consumatorii din Romania si nu numai s-au intalnit la Targu Mures pentru o apropiere foarte necesara.
Las imaginile sa vorbeasca:
marți, 23 martie 2010
Cozonac cu mac si pere - Cozonac special pentru Pasti
Cozonacul se poate congela cel mai bine daca este taiat felii. Si isi va pastra prospetimea daca veti introduce feliile dezghetate la cuptor, la 150 grade C, timp de 3-5 minute. Se serveste cu frisca.
Pentru 1 cozonac (12, 16 felii)
Pentru aluat avem nevoie de 100 grame unt, 375 grame faina, in plus pentru prelucrat, 4 linguri zahar, 1 praf de sare, 1 ou, 150 ml lapte, 42 grame drojdie (1 cubulet).
Pentru umplutura sunt necesare 150 grame seminte de mac, 120 ml lapte, 3 linguri zahar, 2 lingurite zeama de lamaie, 1/2 lingurita coaja de lamaie rasa, 1/4 lingurita praf de scortisoara, 50 grame migdale tocate, 1 albus, 3 pere tari, acrisoare, 100 grame dulceata de caise, zahar pudra pentru presarat, optional.
Timp de preparare 45 minute iar la cuptor se tine 35 minute.
Se topeste untul si se lasa sa se raceasca. Se cerne faina intr-un castron, deasupra se presara sarea si zaharul. Se bate oul si se toarna, impreuna cu untul, pe marginea fainei. Se incalzeste laptele putin si se dizolva drojdia in el. Se adauga la celelalte ingrediente si se framanta repede cu bratele spiralate ale mixerului pana se obtine un aluat lipicios.
Se lasa sa dospeasca 30 de minute acoperit, la caldura. Se macina marunt macul pentru umplutura. Se toarna impreuna cu laptele intr-un vas si se da in fiert. Se fierbe 15 minute la foc mic, amestecand incontinuu. Se ia vasul de pe foc. Se lasa sa se raceasca si se adauga zaharul, zeama si coaja de lamaie, scortisoara, migdalele tocate si albusul.
Se prepara faina pe suprafata de lucru si se framanta aluatul cu mainile circa 5 minute cu putere, pana cand devine elastic si nu se mai lipeste. Apoi se intinde sub forma de dreptunghi de 30x45 cm, pe care se aplica uniform compozitia cu mac.
Se curata perele, se taie in opt felii si se indeparteaza semintele si cotoarele. Se aseaza feliile de pere in mijlocul blatului de aluat, una langa alta. Se ruleaza blatul din ambele margini paralele cu feliile perele, spre interior, astfel incat sa incadreze fructele.
Se incinge cuptorul la 200 grade C; se tapeteaza o tava cu hartie cerata. Se aseaza cozonacul in tava si se lasa 10 minute sa creasca, acoperit.
Apoi se introduce in cuptorul incins si se coace circa 45 de minute.
Se incalzeste dulceata de caise si se trece printr-o sita. Se scoate cozonacul din cuptor, se unge imediat cu dulceata si se presara cu zahar pudra daca se doreste.
Bine de stiut
ca daca nu aveti o masina pentru macinat macul, puteti folosi robotul de bucatarie, dar dureaza mai mult. Puteti gasi si mac macinat in comert.
luni, 15 martie 2010
Gogosi cu prune
Pentru gogosi cu caise se taie aluatul in 12 dreptunghiuri (a cate 12 x 8 cm) si se inveleste in fiecare dreptunghi cate o caisa fara sambure, umpluta cu un cubulet de zahar.
Pentru 20 de gogosi :
250 grame faina, in plus pentru prelucrat
40 grame zahar, 1 praf de sare
1 lingurita coaja de lamaie rasa
1 ou mic, 40 grame unt topit
21 grame drojdie (1/2 cubulet)
250 grame lapte caldut
20 prune
20 cubulete de zahar
grasime pentru prajit
1/2 lingurita praf de scortisoara, 50 grame zahar
Timp de preparare 25 minute plus 45 minute timp de repaus la foc 10 minute.
1. Se cerne faina intr-un castron. Se face in mijloc o adancitura, in care se pun zaharul, sarea si coaja de lamaie. Se bate oul si se toarna, impreuna cu untul, pe marginea fainei. Se dizolva drojdia in lapte caldut si se amesteca.
2. Se adauga laptele cu drojdie la celelalte ingrediente din castron si se framanta totul cu spiralele mixerului pana se obtine un aluat lipicios. Se acopera si se lasa sa creasca 30 de minute intr-un loc cald.
3. Se spala prunele, se cresteaza pe lung si li se indeparteaza samburii. Se introduce in fiecare pruna cate un cubulet de zahar.
4. Se framanta bine aluatul 5 minute pe o suprafata presarata cu faina, apoi se lasa sa creasca 15 minute. Se intinde aluatul subtire si se taie in 20 de dreptunghiuri de circa 8 x 4 cm.
Pe fiecare dreptunghi se asaza cate o pruna care se inveleste cu aluatul.
5. Se incinge grasime (ulei de palmier) intr-o cratita mare. Cand formeaza bule pe o coada de lingura din lemn, e suficient de fierbinte. Se prajesc gogosile in grasime pana devin aurii. Se scot si se scurg pe un servet. Se presara cu scortisoara cu zahar si se servesc calde.
Pentru 20 de gogosi :
250 grame faina, in plus pentru prelucrat
40 grame zahar, 1 praf de sare
1 lingurita coaja de lamaie rasa
1 ou mic, 40 grame unt topit
21 grame drojdie (1/2 cubulet)
250 grame lapte caldut
20 prune
20 cubulete de zahar
grasime pentru prajit
1/2 lingurita praf de scortisoara, 50 grame zahar
Timp de preparare 25 minute plus 45 minute timp de repaus la foc 10 minute.
1. Se cerne faina intr-un castron. Se face in mijloc o adancitura, in care se pun zaharul, sarea si coaja de lamaie. Se bate oul si se toarna, impreuna cu untul, pe marginea fainei. Se dizolva drojdia in lapte caldut si se amesteca.
2. Se adauga laptele cu drojdie la celelalte ingrediente din castron si se framanta totul cu spiralele mixerului pana se obtine un aluat lipicios. Se acopera si se lasa sa creasca 30 de minute intr-un loc cald.
3. Se spala prunele, se cresteaza pe lung si li se indeparteaza samburii. Se introduce in fiecare pruna cate un cubulet de zahar.
4. Se framanta bine aluatul 5 minute pe o suprafata presarata cu faina, apoi se lasa sa creasca 15 minute. Se intinde aluatul subtire si se taie in 20 de dreptunghiuri de circa 8 x 4 cm.
Pe fiecare dreptunghi se asaza cate o pruna care se inveleste cu aluatul.
5. Se incinge grasime (ulei de palmier) intr-o cratita mare. Cand formeaza bule pe o coada de lingura din lemn, e suficient de fierbinte. Se prajesc gogosile in grasime pana devin aurii. Se scot si se scurg pe un servet. Se presara cu scortisoara cu zahar si se servesc calde.
marți, 2 martie 2010
Surpriza: Un desert special, natural si sanatos !
Gris cu lapte
Un litru de lapte, un pahar de greis, putina sare, zahar, coaja de lamaie(mare atentie la lamaile tratate cu diverse chimicale), zahar vanilat.
Se pune la fiert laptele cu mirodeniile si cu putina sare si se cerne grisul printr-o sita fina. Cand laptele a inceput sa fiarba, se face focul mic, se adauga grisul, in ploaie, si se amesteca bine cu telul sau cu o lingura de lemn. Cand grisul incepe sa se ingroase, se adauga zaharul, se amesteca si se continua fierberea. Daca grisul este prea gros se mai poate adauga lapte fierbinte. Cand este gata fiert, se toarna in castronase, farfurioare sau intr-un castron. Se serveste garnisit cu sirop din zahar ars, sau cu dulceata (de visine, zmeura, capsuni, etc)
Desert - Budinca de gris
Un litru de lapte, 120-150 grame gris, 2 oua, 100 grame de zahar, mirodenii(zahar vanilat, coaja de lamaie rasa, coaja de portocala), 40 grame unt, pesmet, un praf de sare.
Se pune laptele la fiert, se adauga zaharul si mirodeniile. Cand incepe sa clocoteasca, se pune grisul,m in ploaie, amestecandu-se mereu, pentru a nu se face cocoloase. Cand grisul este fiert, se lasa sa se raceasca, dupa care se adauga galbenusurile si jumatate din cantitatea de unt si se amesteca bine, pana la obtinerea unei paste omogene. Se bat albusurile spuma si se adauga in oala cu grisul fiert. Se unge cu unt o forma de sticla termo-rezistenta, se tapeteaza cu pesmet si se toarna in ea compozitia din oala.
Se baga vasul in cuptor unde se lasa la foc potrivit 40-45 minute. Cand budinca este coapta, si rumenita, se scoate vasul din cuptor, se rastoarna budinca pe un platou rotund si se garniseste cu sirop de zahar ars, cu sirop de visine sau cu dulceata de visine.
Un litru de lapte, un pahar de greis, putina sare, zahar, coaja de lamaie(mare atentie la lamaile tratate cu diverse chimicale), zahar vanilat.
Se pune la fiert laptele cu mirodeniile si cu putina sare si se cerne grisul printr-o sita fina. Cand laptele a inceput sa fiarba, se face focul mic, se adauga grisul, in ploaie, si se amesteca bine cu telul sau cu o lingura de lemn. Cand grisul incepe sa se ingroase, se adauga zaharul, se amesteca si se continua fierberea. Daca grisul este prea gros se mai poate adauga lapte fierbinte. Cand este gata fiert, se toarna in castronase, farfurioare sau intr-un castron. Se serveste garnisit cu sirop din zahar ars, sau cu dulceata (de visine, zmeura, capsuni, etc)
Desert - Budinca de gris
Un litru de lapte, 120-150 grame gris, 2 oua, 100 grame de zahar, mirodenii(zahar vanilat, coaja de lamaie rasa, coaja de portocala), 40 grame unt, pesmet, un praf de sare.
Se pune laptele la fiert, se adauga zaharul si mirodeniile. Cand incepe sa clocoteasca, se pune grisul,m in ploaie, amestecandu-se mereu, pentru a nu se face cocoloase. Cand grisul este fiert, se lasa sa se raceasca, dupa care se adauga galbenusurile si jumatate din cantitatea de unt si se amesteca bine, pana la obtinerea unei paste omogene. Se bat albusurile spuma si se adauga in oala cu grisul fiert. Se unge cu unt o forma de sticla termo-rezistenta, se tapeteaza cu pesmet si se toarna in ea compozitia din oala.
Se baga vasul in cuptor unde se lasa la foc potrivit 40-45 minute. Cand budinca este coapta, si rumenita, se scoate vasul din cuptor, se rastoarna budinca pe un platou rotund si se garniseste cu sirop de zahar ars, cu sirop de visine sau cu dulceata de visine.
marți, 23 februarie 2010
Foodapest - targul patiseriilor din Ungaria
In cadrul Hungexpo, in perioada 21-24 februarie 2010 are loc Foodapest si UKBA. Doua targuri internationale de traditie in panificatie, patiserie, cofetarie, food retail, etc.
Azi am participat si noi la aceasta expozitie si celor care iubesc dulciurile le pot spune ca trebuie sa se grabeasca.
O zi intreaga in spatiile amenajate va gasi in permanenta noi produse, noi atractii, noi bunatati.
Mai mult, se pot achizitiona si pentru acasa, atat produse cat si ustensilele necesare prepararii in propria bucatarie a produselor de patiserie si cofetarie.
Din punctul meu de vedere, targul a fost o reusita si garantam ca vom participa si anul viitor.
Pana atunci, mentionez faptul ca urmeaza Expozitia internationala GastroPan de la Targu Mures in perioada 26-28 martie 2010.
Enjoy pictures :
Azi am participat si noi la aceasta expozitie si celor care iubesc dulciurile le pot spune ca trebuie sa se grabeasca.
O zi intreaga in spatiile amenajate va gasi in permanenta noi produse, noi atractii, noi bunatati.
Mai mult, se pot achizitiona si pentru acasa, atat produse cat si ustensilele necesare prepararii in propria bucatarie a produselor de patiserie si cofetarie.
Din punctul meu de vedere, targul a fost o reusita si garantam ca vom participa si anul viitor.
Pana atunci, mentionez faptul ca urmeaza Expozitia internationala GastroPan de la Targu Mures in perioada 26-28 martie 2010.
Enjoy pictures :
sâmbătă, 20 februarie 2010
Sfaturi practice - Blat Pandispan
Ingrediente
Oua: daca bateti ouale de mana, trebuie sa despartiti galbenusurile de albusuri. Se bat albusurile si se adauga la sfarsit in compozitie, amestecand cu telul.
Faina : se cerne mereu direct peste compozitie. Daca folositi faina integrala, pandispanul nu va mai fi la fel de afanat. La fiecare 30 grame de faina integrala, se adauga cate 1 lingura de apa.
Praf de copt: daca nu este mentionat in reteta si daca preparati aluatul conform reteteti de baza, foarte repede, fara a amesteca prea mult, si-l introduceti imediat la cuptor, nu este nevoie de praf de copt.
Pregatirea formelor
Se umezeste si se tapeteaza cu hartia de copt numai fundul formei.
Marginile nu se tapeteaza cu hartie si nici nu se ung cu grasime, altfel scate aluatul.
Un blat inalt de tort poate fi usor impartit: se cresteaza de jur-imprejur, la o adancime de 1 cm, apoi se insereaza in crestratura o ata rezistenta, care se strange incet.
Coacerea
Aluatul se introduce intotdeauna in cuptorul incins in prealabil, pentru ca timpul de coacere sa fie cat mai scurt, iar acesta sa nu se usuce. Compozitia trebuie introdusa imediat la cuptor, ca sa nu iasa aerul pe care-l contine.
Este de preferat sa coaceti pandispanul fara ventilator, deoarece curentul de aer risca sa usuce compozitia. Nu introduceti in niciun caz doua tavi deodata, deoarece timpul de coacere se prelungeste si prajitura iese mai uscata.
Proba
In cazul blaturilor inalte, se introduce un betisor de lemn in mijlocul blatului si se extrage imediat: daca blatul este copt, pe betisor nu trebuie sa ramana niciun rest de aluat. Pandispanul bine copt are o structura pufoasa si uniform poroasa, e auriu si deloc uscat. Daca treceti cu degetul peste suprafata lui, pare usor crocant; nu trebuie sa ramana adancituri pe suprafata lui.
Racirea
Pandispanul pentru prajituri se lasa sa se raceasca in tava
Pentru checuri, se rastoarna forma pe o suprafata tapetata cu hartie de copt. Nu se indeparteaza nici forma, nici hartia; in acest fel, blatul va ramane elastic si umed. Dupa ce checul s-a racit complet, se indeparteaza hartia si se taie eventual marginile intarite. Daca este specificat in reteta, se umple checul. Pentru a-l ridica inapoi in picioare, se trage de hartia pe care a fost rasturnat.
Pentru torturi, se rastoarna blatul pe o hartie de copt; fundul formei nu se indeparteaza, ci se preseaza cu o cana plina, de exemplu, pentru ca tortul sa ramana neted.
Pentru ca sa nu se reverse umplutura de tort, se asaza inelul formei detasabile in jurul blatului, pe fundul formei.
Valorificarea resturilor
Aluatul: cu resturile se umplu forme de hartie cu forme din tabla pentru briose.
Resturile de pandispan se folosesc la sufleurile de fructe sau, faramitate si amestecate cu unt, pentru prajituri si blaturi formate din firimituri.
Pastrarea si congelarea
Aluatul: nu poate fi nici pastrat, nici congelat, deoarece scade repede.
Blaturi neumplute: se pastreaza in cutii de tabla bine inchise sau sub formele rasturnate peste ele timp de 3-4 zile, intr-un loc racoros. Daca sunt corect impachetate, se pot pastra la frigider pana la 6 luni.
Blaturi umplute: torturile sau checurile cu dulceata, umpluturile de fructe, crema de budinca, unt sau frisca se inmoaie si se strica repede; trebuie consumate in timp cat mai scurt. Resturile se pastreaza la frigider, acoperite.
Blaturile care contin creme, migdale, nuca sau frisca nu se pastreaza mai mult de 4 luni la congelator.
Checurile si torturile intregi se congeleaza mai intai fara ambalaj, pe o suprafata tare, abia aoi se impacheteaza. Cand este inca inghetat, se poate taia blatul foarte bine cu un cutit electric.
Bucatile de checuri sau tort se congeleaza fara ambalaj pe o tava, apoi se impacheteaza in pungi pentru congelat care se inchid bine.
Oua: daca bateti ouale de mana, trebuie sa despartiti galbenusurile de albusuri. Se bat albusurile si se adauga la sfarsit in compozitie, amestecand cu telul.
Faina : se cerne mereu direct peste compozitie. Daca folositi faina integrala, pandispanul nu va mai fi la fel de afanat. La fiecare 30 grame de faina integrala, se adauga cate 1 lingura de apa.
Praf de copt: daca nu este mentionat in reteta si daca preparati aluatul conform reteteti de baza, foarte repede, fara a amesteca prea mult, si-l introduceti imediat la cuptor, nu este nevoie de praf de copt.
Pregatirea formelor
Se umezeste si se tapeteaza cu hartia de copt numai fundul formei.
Marginile nu se tapeteaza cu hartie si nici nu se ung cu grasime, altfel scate aluatul.
Un blat inalt de tort poate fi usor impartit: se cresteaza de jur-imprejur, la o adancime de 1 cm, apoi se insereaza in crestratura o ata rezistenta, care se strange incet.
Coacerea
Aluatul se introduce intotdeauna in cuptorul incins in prealabil, pentru ca timpul de coacere sa fie cat mai scurt, iar acesta sa nu se usuce. Compozitia trebuie introdusa imediat la cuptor, ca sa nu iasa aerul pe care-l contine.
Este de preferat sa coaceti pandispanul fara ventilator, deoarece curentul de aer risca sa usuce compozitia. Nu introduceti in niciun caz doua tavi deodata, deoarece timpul de coacere se prelungeste si prajitura iese mai uscata.
Proba
In cazul blaturilor inalte, se introduce un betisor de lemn in mijlocul blatului si se extrage imediat: daca blatul este copt, pe betisor nu trebuie sa ramana niciun rest de aluat. Pandispanul bine copt are o structura pufoasa si uniform poroasa, e auriu si deloc uscat. Daca treceti cu degetul peste suprafata lui, pare usor crocant; nu trebuie sa ramana adancituri pe suprafata lui.
Racirea
Pandispanul pentru prajituri se lasa sa se raceasca in tava
Pentru checuri, se rastoarna forma pe o suprafata tapetata cu hartie de copt. Nu se indeparteaza nici forma, nici hartia; in acest fel, blatul va ramane elastic si umed. Dupa ce checul s-a racit complet, se indeparteaza hartia si se taie eventual marginile intarite. Daca este specificat in reteta, se umple checul. Pentru a-l ridica inapoi in picioare, se trage de hartia pe care a fost rasturnat.
Pentru torturi, se rastoarna blatul pe o hartie de copt; fundul formei nu se indeparteaza, ci se preseaza cu o cana plina, de exemplu, pentru ca tortul sa ramana neted.
Pentru ca sa nu se reverse umplutura de tort, se asaza inelul formei detasabile in jurul blatului, pe fundul formei.
Valorificarea resturilor
Aluatul: cu resturile se umplu forme de hartie cu forme din tabla pentru briose.
Resturile de pandispan se folosesc la sufleurile de fructe sau, faramitate si amestecate cu unt, pentru prajituri si blaturi formate din firimituri.
Pastrarea si congelarea
Aluatul: nu poate fi nici pastrat, nici congelat, deoarece scade repede.
Blaturi neumplute: se pastreaza in cutii de tabla bine inchise sau sub formele rasturnate peste ele timp de 3-4 zile, intr-un loc racoros. Daca sunt corect impachetate, se pot pastra la frigider pana la 6 luni.
Blaturi umplute: torturile sau checurile cu dulceata, umpluturile de fructe, crema de budinca, unt sau frisca se inmoaie si se strica repede; trebuie consumate in timp cat mai scurt. Resturile se pastreaza la frigider, acoperite.
Blaturile care contin creme, migdale, nuca sau frisca nu se pastreaza mai mult de 4 luni la congelator.
Checurile si torturile intregi se congeleaza mai intai fara ambalaj, pe o suprafata tare, abia aoi se impacheteaza. Cand este inca inghetat, se poate taia blatul foarte bine cu un cutit electric.
Bucatile de checuri sau tort se congeleaza fara ambalaj pe o tava, apoi se impacheteaza in pungi pentru congelat care se inchid bine.
joi, 18 februarie 2010
miercuri, 17 februarie 2010
Reteta culinara - prajitura cu ghimbir si morcovi
Ghimbirul glasat, taiat fin, coaja de lamaie si mirodeniile ii confera acestei prajituri o aroma delicioasa. Cu glazura ei cremoasa si moale, prajitura va disparea cu siguranta foarte repede din farfurii(indiferent de eveniment sau ocazie).
Pentru 8 portii
Timp de preparare 25 minute
Timp de coacere 45 minute
Ingrediente necesare:
6 galbenusuri
200 grame zahar tos
250 grame morcovi rasi
125 grame migdale macinate
125 grame alune macinate
50 grame rest de prajitura
50 grame faina
o lingurita de praf de copt
un varf de cutit de scortisoara macinata
un varf de cutit de ghimbir macinat
un varf de cutit de cuisoare macinate
coaja rasa fin de la o lamaie
6 albusuri mari
4 bucati (pana la 40 grame) de ghimbir glasat, taiate fin
Glazura de crema de branza
74 grame unt fara sare, la temperatura camerei
75 grame crema de branza
175 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita esenta de vanilie
1. Incalziti cuptorul in prealabil la o temperatura de 190 grade C. Tapetati cu hartie o forma de prajitura cu diametrul de cca 20 cm. Ungeti hartia si presarati-o cu faina.
Metoda de batere cu telul :
Singurul agent de crestere al prajiturilor preparate astfel este aerul din compozitia obtinuta prin batere.
Puneti ouale si zaharul intr-un vas termorezistent.
Asezati vasul deasupra unei cratite cu apa fierbinte si amestecati compozitia cu telul sau cu mixerul, pana cand se ingroasa destul de mult pentru a lasa o dara atunci cand ridicati telul.
Scoateti vasul din cratita cu apa fierbinte si continuati sa amestecati pana la racire.
Adaugati ingredientele sub forma de pulbere si amestecati pana la omogenizare. Nu amestecati in exces, deoarece se va pierde aerul din compozitie.
2. Dati in clocot o cratita cu apa si dati-o deoparte de pe aragaz. Urmand metoda de batere cu telul, amestecati galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, intr-un vas termorezistent. Puneti vasul deasupra cratitei cu apa clocotita, asigurandu-va ca vasul nu atinge apa.
Bateti cu telul pana cand compozitia devine groasa si deschisa la culoare. Luati vasul de deasupra cratitei si adaugati morcovii.
3. Amestecati migdalele, alunele, restul de prajitura, faina, prajul de copt, scortisoara macinata, ghimbirul, cuisoarele si un varf de sare. Adaugati coaja de lamaie.
4. Intr-un vas separat, amestecati cu telul albusurile pana formeaza niste umflaturi moi. Adaugati restul de zahar tos si amestecati pana se formeaza niste umflaturi tari si lucioase.
5. Cu ajutorul unei linguri mari din metal sau al unei spatule de plastic, introduceti o treime din bezea in amestecul de morcov, apoi adaugati o tremie din ingredientele sub forma de pulbere. Repetati, alternand, pana cand amestecul devine aproape omogen. Adaugati ghimbirul glasat si bateti pana la omogenizarea completa. Baterea trebuie sa se faca usor, pentru a retine cu cat mai mult aer in compozitia de prajitura. Turnati compozitia in forma si coaceti-o 35-45 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Lasati forma la racit zece minute inainte de scoaterea prajiturii si de mutarea ei pe un gratar la racit.
6. Pentru a prepara glazura din crema de branza, amestecati toate ingredientele pana devin cremoase. Cand prajitura s-a racit, distribuiti uniform aceasta glazura pe suprafata ei.
Pentru 8 portii
Timp de preparare 25 minute
Timp de coacere 45 minute
Ingrediente necesare:
6 galbenusuri
200 grame zahar tos
250 grame morcovi rasi
125 grame migdale macinate
125 grame alune macinate
50 grame rest de prajitura
50 grame faina
o lingurita de praf de copt
un varf de cutit de scortisoara macinata
un varf de cutit de ghimbir macinat
un varf de cutit de cuisoare macinate
coaja rasa fin de la o lamaie
6 albusuri mari
4 bucati (pana la 40 grame) de ghimbir glasat, taiate fin
Glazura de crema de branza
74 grame unt fara sare, la temperatura camerei
75 grame crema de branza
175 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita esenta de vanilie
1. Incalziti cuptorul in prealabil la o temperatura de 190 grade C. Tapetati cu hartie o forma de prajitura cu diametrul de cca 20 cm. Ungeti hartia si presarati-o cu faina.
Metoda de batere cu telul :
Singurul agent de crestere al prajiturilor preparate astfel este aerul din compozitia obtinuta prin batere.
Puneti ouale si zaharul intr-un vas termorezistent.
Asezati vasul deasupra unei cratite cu apa fierbinte si amestecati compozitia cu telul sau cu mixerul, pana cand se ingroasa destul de mult pentru a lasa o dara atunci cand ridicati telul.
Scoateti vasul din cratita cu apa fierbinte si continuati sa amestecati pana la racire.
Adaugati ingredientele sub forma de pulbere si amestecati pana la omogenizare. Nu amestecati in exces, deoarece se va pierde aerul din compozitie.
2. Dati in clocot o cratita cu apa si dati-o deoparte de pe aragaz. Urmand metoda de batere cu telul, amestecati galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, intr-un vas termorezistent. Puneti vasul deasupra cratitei cu apa clocotita, asigurandu-va ca vasul nu atinge apa.
Bateti cu telul pana cand compozitia devine groasa si deschisa la culoare. Luati vasul de deasupra cratitei si adaugati morcovii.
3. Amestecati migdalele, alunele, restul de prajitura, faina, prajul de copt, scortisoara macinata, ghimbirul, cuisoarele si un varf de sare. Adaugati coaja de lamaie.
4. Intr-un vas separat, amestecati cu telul albusurile pana formeaza niste umflaturi moi. Adaugati restul de zahar tos si amestecati pana se formeaza niste umflaturi tari si lucioase.
5. Cu ajutorul unei linguri mari din metal sau al unei spatule de plastic, introduceti o treime din bezea in amestecul de morcov, apoi adaugati o tremie din ingredientele sub forma de pulbere. Repetati, alternand, pana cand amestecul devine aproape omogen. Adaugati ghimbirul glasat si bateti pana la omogenizarea completa. Baterea trebuie sa se faca usor, pentru a retine cu cat mai mult aer in compozitia de prajitura. Turnati compozitia in forma si coaceti-o 35-45 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Lasati forma la racit zece minute inainte de scoaterea prajiturii si de mutarea ei pe un gratar la racit.
6. Pentru a prepara glazura din crema de branza, amestecati toate ingredientele pana devin cremoase. Cand prajitura s-a racit, distribuiti uniform aceasta glazura pe suprafata ei.
luni, 1 februarie 2010
sa platim muzica
Vara aceasta am avut o experienta foarte interesanta la un resturant imens de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii.
Era situat pe apa, intr-un peisaj mirific, plin in permanenta, se formau cozi uriase in zilele de weekend.
Un lucru mi-a atras cu precadere atentia : muzica de pe fundal.
In cele 3 luni petrecute acolo, zi de zi rulau piese din repertoriul folk sau country doar despre mancare si bautura.
Ideea era ca cei prezenti ascultau piese ca aceasta "Cheeseburger in Paradise" si li se facea foame si pofta si comandau si ei, astfel vanzarile erau influentate semnificativ de ambianta creata.
Multi ar spune : "Ce? pot asculta piesa asta la nesfarsit si eu tot nu voi manca un Cheesburger."
Oamenii sunt foarte usor de manipulati si se folosesc cele mai subtile tehnici. Toate dau roade !
joi, 28 ianuarie 2010
Prajitura cu lichior de anason
O prajitura densa, imbogatita cu pastis, un lichior cu aroma de anason, extrem de popular in sudul Frantei.
Timp de preparare 20 minute.
Timp de coacere o ora.
Pentru 6-8 portii avem nevoie de :
110 gr unt fara sare, la temperatura camerei.
135 grame zahar tos
3 oua, batute putin
o lingura de lapte
185 grame de faina
trei sferturi de lingurita de praf de copt.
25 grame migdale macinate
2 lingurite de pastis
120 grame zahar pudra
o jumatate de lingurita zeama de lamaie
1.Incalziti in prealabil cuptorul la 160 grade C. Ungeti si pudrati cu faina o forma de briosa de 18 cm in diametru.
Toate ingredientele, inclusiv ouale, trebuie aduse la temperatura camerei inainte de utilizare.
Amestecati intai untul, pentru a-l topi, in vasul mare al unui mixer, sau intr-un castron mare de sticla. Adaugati zaharul.
Amestecati untul si zaharul, pana cand compozitia se deschide la culoare si devine cremoasa. Folositi mixerul, telul, sau o lingura de lemn.
Adaugati aromele, apoi amestecati ouale, unul cate unul, in circa sase serii.
Amestecati bine dupa fiecare adaugare, pentru a impiedica inchegarea.
Daca totusi compozitia se incheaga, adaugati putina faina.
2. Urmand aceasta metoda de incorporare a ingredientelor, inmuiati untul intr-un vas mare, cu o lingura de lemn sau cu un mixer electric. Turnati treptat zaharul si amestecati pana cand compozitia se deschide la culoare si devine pufoasa. Adaugati ouale pe rand, in circa sase etape, amestecand bine dupa fiecare adaugare.
Turnati laptele. Cerneti faina, adaugati praful de copt si migdalele si, cu o lingura mare de metal, adaugati-le in compozitia de unt, pana cand aceasta se apropie de omogenizare. Adaugati lichiorul si amestecati din nou pana la omogenizare.
3. Puneti compozitia in forma; aceasta va fi plina pe trei sferturi. Dati la cuptor 45-60 minute, pana cand introducand un betisor in interior constatati ca iese curat. Raciti prajitura zece minute in forma, apoi rasturnati-o si raciti-o complet.
4. Intr-un vas mic,, amestecati zaharul pudra, zeama de lamaie si o lingura de apa, pentru a obtine o pasta groasa. Incalziti aceasta compozitie deasupra unei cratite cu apa in clocot, pana cand zaharul devine mai lichid. Adaugati apa, daca mai e nevoie, pentru a obtine consistenta dorita. Intindeti aceasta glazura deasupra prajiturii.
Va doresc pofta buna buna buna!!!
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
Pericolul infometarii in era hipermarketurilor
Paul Roberts - Starsitul Hranei.
Este vorba despre o carte care se gasea impreuna cu Saptamana Financiara. Nu am fost pe faza la aparitia ei, dar am gasit-o recent in Cora Lujerului si astfel v-o recomand pentru ca s-ar putea sa o gasiti si dumneavoastra.
Cartea lui Paul Roberts nu este doar o istorie a hranei, ci si o analiza antropologica a comportamentului uman fata cu perspectiva unei catastrofe alimentare. Sfarsitul hranei este un avertisment. Va putea agricultura sa faca fata cresterii populatiei ? Vor gasi economia, politica si instinctele de supravietuire cea mai buna cale de a iesi din impasul unei agriculturi cu tot mai putine valori nutritive si al unui comert alimentar tot mai haotic? Din lacomie, nepricepre sau prostie, rezervele de hrana sunt pe terminate si, in scurta vreme, nu vor mai putea astampara foamea a miliarde de oameni. Poate ca, pentru cei care bantuie supermarketurile, facand din cumparaturi un fel de-a fi, sfarsitul hranei se afla la limita imposibilului. Cu toate acestea, fatalitatea secatuirii resurselor, combinata cu cinismul politicilor agricole, a condus la paradoxul ca lumea numara azi un miliard de obezi si un miliard de infometati. Omul nu trebuie sa se confrunte doar cu mai putina mancare, ci si cu o mancare mai proasta, daunatoare sanatatii.
Sfarsitul hranei este o analzia profunda a uneia dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane.
Si ca de fiecare data, si acum va reamintesc ca o carte este scrisa cu scopul de a face bani. Este o afacere. Va recomand cu drag cartea pentru ca deschide orizonturi si ridica probleme si semne de intrebare. Este de datoria dumneavoastra sa inlaturati fantasticul si neadevarul prezent in orice carte.
miercuri, 20 ianuarie 2010
inainte de franciza - informare
Am gasit in cartea domnului profesor Liviu Gavrilescul urmatoarele informatii utile celor care doresc sa isi deschida o afacere in franciza.
FRANCIZA – modalitate alternative de a intreprinde
Franciza – notiuni introductive
Notiunea de franciza a fost de multe ori gresit interpretata, insa continutul acordului este mai important decat denumirea sa. Catefa definitii vor fi de ajutor pentru o mai buna intelegere :
Franciza : desemneaza un system prin care un intreprinzator francizorul, transmite propriul savoir-faire altor intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a acesteia, in schimbul unei contributii financiare. O franciza, in forma corespunzatoare trebuie sa se sprijine pe un concept commercial care si-a dovedit déjà valabilitatea, in general prin puncte de vanzare-pilot. Acest concept trebuie sa poata fi reprodus cu usurinta in locuri multiple.
Parteneriatul : acest termen generic este utilizat pentru a desemna contracte foarte diferite. Acesta se aplica uneori acordurilor care au toate ingredientele francizei, mai putin de cel principal: transferul savoir-faire-ului. In alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaza un contract prin care francizorul are o participare financiara la capitalul unitatilor francizate. In acest caz este vorba despre franciza asociativa.
Concesionarea : exprima punerea la dispozitie a unei marci prin care concedantul garanteaza concesionarului exclusivitatea utilizarii acesteia pe un teritoriu delimitat. Acest tip de contract nu implica obligativitatea transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele unitati nu au intotdeauna o firma comuna.
Licenta de marca : permite licentiatului sa distribuie produsele sau serviciile marcii concedante. Revanzatorul beneficiaza obligatoriu de exclusivitate teritoriala.
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o promovare sustinuta a marcii, a firmei si apunctelor de vanzare. Este nevoie insa de multa atentiie: franciza nu reprezinta un panacea.
Acest system original, care permite asocierea interesului unui intreprinzator de a poseda propria intreprindere cu acela de a apartine unui grup cu notorietate si putere de atractie importanta, fascineaza tot mai mult candidatii la crearea unei intreprinderi.
In principiu, un francizat trebuie sa plateasca :
-dreptul de intrare
-redeventa calculate ca procent din cifra de afaceri
-marje aditionale asupra vanzarii de produse
Inainte de a se lansa intr-un proiect de franciza, este bine ca intreprinzatorul sa cunoasca anumite reguli de baza :
1.Cunoasterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate.
Un francizor trebuie ales cu grija, pe baza mai multor informatii referitoare la perspectiva economica a pietei, prezentarea retelei, conditiile juridice ale contractului. Toate datele furnizate de francizor trebuie confruntate cu realitatea. Daca firma este noua, trebuie cu atat mai multa vigilenta, deoarece intreprinzatorul trebuie sa estimeze daca puterea financiara a francizorului va fi suficienta pentru atingerea unui prag de rentabilitate al retelei. In plus, trebuie sa verifice daca noul concept a fost testat cu success in punctele-pilot apartinand francizorului pe o perioada sufficient de lunga.
2.Verificarea cifrelor oferite de francizor.
Uneori pot aparea decalaje serioase intre aceste cifre si cele dovedite de retea. Francizorul trebuie sa furnizeze lista continand toti francizatii sai, precum si rezultatele lor individuale.
Noul intreprinzator nu trebuie sa plateasca nimic francizorului fara obtinerea unor informatii prealabile serioase.
3.Prudenta fata de nesolicitatea drepturilor de intrare
Pentru a atrage noi candidate(eventual,naivi), anumiti francizori nu solicita drepturi de intrare, insa vor percepe marje excessive, de exemplu, pentru amenajarea localului si pentru furnizarea materialelor de exploatare. De aceea sunt necesare informatii despre valoarea materialului instalat si multa prudent asupra contractului(daca prevede sau nu ca toata instalarea sa fie livrata “la cheie”)
4.Retinere fata de sectoarele prea solicitate
Nu trebuie uitat ca moda este ephemera si ca este abandonat cu usurinta ceea ce mai inainte a fost adorat. In plus, nu trebuie cedat tentatiei de a nu se adresa decat celui mai bun francizor al sectorului; in caz contrar, pretul este mult mai mare (de exemplu, McDonald’s are in jur de 100 de candidate pentru o noua locatie)
5.Evitarea unui leasing pe perioada de criza
Contractarea unui leasing adduce dupa sine statutul de proprietar doar la scadenta; ori, daca intreprinzatorul nu poate onora plata, va fi expulzat si va pierde totul, chiar daca nu i-ar mai lipsi decat cateva luni de plata. De exemplu, anumiti francizati Fimotel si Confortel au trait aceasta aventura dezagreabila, la fel ca si cei ai lantului hotelier Les Cyclades, toate exemplele fiind franceze.
6.Existenta unei soliditati financiare personale si a unui professionalism fara cusur.
Cei mai buni francizati nu genereaza profituri decat dupa trei-cinci ani de exploatare iar estimarile specialistilor sunt ca un aport personal minim de 40% este indispensabil. Regula de baza este aceea ca succesul nu poate veni fara un angajament total al intreprinzatorului in activitatea respective, dublat de un professionalism ireprosabil.
In urma unei anchete effectuate in septembrie 1995 de MK Conseil (publicat in decembrie 1995 in revista Hotels et Marketing) s-au evidentiat principalele motive de cumparare a unei firme (prin franciza) in domeniul hotelier: imbunatatirea imaginii hotelului, cresterea cifrei de afaceri, service si asistenta din partea unui mare grup.
In plus s-au aratat si avantajele aduse de franciza: cresterea numarului de client, cresterea gradului de ocupare, fidelizarea clientele, sinergia de grup. Nu avem nici un motiv sa credem ca rezultatele anchetei nu mai sunt valabile si in present.
Daca un intreprinzator s-ar simti mai atras de domeniul restauratiei sau daca dispune de resurse mai putine, poate primul lucru pe care ar trebui sa-l stie este acela ca nu este singurul gata de lansare. Cine nu a visat macar o data sa propuna clientilor, presupusi entuziasti, ilustrele retete ale bunicii sau ale matusii preferate? Insa, fara professionalism nu exista success. De exemplu, in Franta, regatul gastronomiei, in fiecare an se creaaza mai mult de 1000 de restaurant. Fara a dispune de statistici la fel de exacte, se poate observa ca si in Romania pare sa fie o idée de afaceri mult pusa in practica.
Desigur, nu toate restaurantele sunt create in sistemul francizei, insa si aceasta modalitate castiga tot mai mult teren peste tot in lume, daca ar fi sa ne referim doar la McDonald’s, Burger King, KFC, Goodye’s, Starbucks, Blimpie, etc. Topul 100 al lanturilor de restaurant din SUA, publicat de revista Nation’s Restaurant News este un veritabil indicator al tendintei de extindere a francizei pe diverse tipuri de restaurant, unele cu o crestere puternica pe piete in aparenta saturate.
Multe idei sunt gata sa fie exploatate in franciza. De exemplu, atributele bucatariei “spectacol” si “natural” reprezinta atuurile restaurantelor rapide “Le Marche”, instalate in Elvetia, Germania, Austria, Marea Britanie, Canada si in cateva tari asiatice. Produsele sunt preparate in fata clientilor, intr-o ambianta conviva sincera. Toate restaurantele “Le Marche” mizeaza pe cartea franchetei, naturalului, seductiei, curateniei, ambiantei convive si a managementului participative prin centre de profit independente.
Elementele de success cele mai importante ale acestui lant de restaurant dezvoltate prin franciza sunt :
Cadrul conviv : Restaurantele reconstituie un anume tip de spatiu cu standuri in care se pot cumpara produsele sau se pot consuma pe loc.
Orarul de functionare: de foarte devreme pana foarte tarziu : Restaurantele sunt deschise incontinuu de la 6 30 la 3 00 ceea ce mentine un flux continuu.
Produsele: expuse ca la taraba in piata : fructele, legumele,carnea, pestele … sunt stivuite in mici ladite din lemn subtire sau pe “taraba”
Prepararea(incalzirea): in fata clientului : produsele alese de client sunt preparate in fata acestuia
Meniul:dupa apetitul si gustul fiecaruia : nu exista meniu. Clientii vad si simt produsele pe care le aleg spontan, potrivit dorintei si apetitului(portii mici, medii, mari)
Oferta:innoita in fiecare zi : alimentele de baza si ingredientele variaza chiar de-a lungul zilei.
Raportul calitate/pret:foarte convenabil : Ca urmare a generozitatii farfuriilor si a modestiei preturilor, restaurantele “Le Marche” dau sentimental ca ofera, pentru mai putini bani, mai mult decat restaurantele traditionale.
Servirea: diferita : este mai naturala, mai simpla si mai deconectanta decat in alte parti : colaboratorii sunte selectionati mai mult pentru buna dispozitie, simtul comunicarii, servirii si autonomiei si mai putin pentru abilitati tehnice.
Igiena:ireprosabila : una din regulile de aur ale restaurantelor “Le Marche” este curatenia in orice clipa, ordinea si lipsa mirosurilor incommode pentru client . (sursa : Neo-Restauration Magazine, Paris, decembrie 1995)
Desi se pot adduce multe alte exemple fericite, totusi este nevoie de prudent la integrarea intr-o retea de tip franciza. Capcanele francizei pot fi bine ascunse la inceput. Doi francizati intr-un concept inovant de chiosc pentru pizza au trecut prin aceasta experienta nefericita. “Nu am beneficiat deloc de informatii precontractuale. Am semnat cu incredere, fara a intreba nici pe membrii ami vechi ai retelei. Ulterior am luat legatura cu ei. Acestia ne-au dezvaluit ca cifrele de afaceri avansate de francizor sunt rar realizate in realitate”. In plus, francizorul vinde foarte scump francizatilor sai utilizarea materialului de publicitate si marketing.
In practica se mai intalneste si formula “master - francizatului”. Ce reprezinta aceasta formula ? Un master – francizat este un sub-francizor. El cumpara savoir-faire-ul unei firme straine si dreptul de utilizare exclusive a marcii si a semnelor distinctive pe teritoriul tarii sale. Ulterior, el devine responsabil de implantarea si dezvoltarea acestei firme in Romania, de exemplu.
Pentru a evita eventualele problem, este bines a se discute anumite clause importante precum: modul de punere la dispozitie a savoir-faire-ului si a firmei(care sunt asistenta si serviciile oferite) si adaptarile necesare particularitatilor mediului romanesc (de exemplu limba in care vor fi redactate documentele)
In niciun caz contractual nu trebuie semnat cu un intermediary, ci direct cu detinatorul maricii si al savoir-faire-ului, obtinandu-se astfel o licenta de marca ce ar trebui inregistrata la OSIM. De asemenea, trebuie prevazuta o durata a contractului. De regula, ar trebui semnat pentru cel putin 10 ani, astfel incat sa fie sufficient timp pentru dezvoltarea unei retele cu profit. Nu in ultimul rand, trebuie verificat daca produsele sunt omologate in Romania. Verificarea aceasta trebuie sa se desfasoare inainte de semnarea contractului!
FRANCIZA – modalitate alternative de a intreprinde
Franciza – notiuni introductive
Notiunea de franciza a fost de multe ori gresit interpretata, insa continutul acordului este mai important decat denumirea sa. Catefa definitii vor fi de ajutor pentru o mai buna intelegere :
Franciza : desemneaza un system prin care un intreprinzator francizorul, transmite propriul savoir-faire altor intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a acesteia, in schimbul unei contributii financiare. O franciza, in forma corespunzatoare trebuie sa se sprijine pe un concept commercial care si-a dovedit déjà valabilitatea, in general prin puncte de vanzare-pilot. Acest concept trebuie sa poata fi reprodus cu usurinta in locuri multiple.
Parteneriatul : acest termen generic este utilizat pentru a desemna contracte foarte diferite. Acesta se aplica uneori acordurilor care au toate ingredientele francizei, mai putin de cel principal: transferul savoir-faire-ului. In alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaza un contract prin care francizorul are o participare financiara la capitalul unitatilor francizate. In acest caz este vorba despre franciza asociativa.
Concesionarea : exprima punerea la dispozitie a unei marci prin care concedantul garanteaza concesionarului exclusivitatea utilizarii acesteia pe un teritoriu delimitat. Acest tip de contract nu implica obligativitatea transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele unitati nu au intotdeauna o firma comuna.
Licenta de marca : permite licentiatului sa distribuie produsele sau serviciile marcii concedante. Revanzatorul beneficiaza obligatoriu de exclusivitate teritoriala.
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o promovare sustinuta a marcii, a firmei si apunctelor de vanzare. Este nevoie insa de multa atentiie: franciza nu reprezinta un panacea.
Acest system original, care permite asocierea interesului unui intreprinzator de a poseda propria intreprindere cu acela de a apartine unui grup cu notorietate si putere de atractie importanta, fascineaza tot mai mult candidatii la crearea unei intreprinderi.
In principiu, un francizat trebuie sa plateasca :
-dreptul de intrare
-redeventa calculate ca procent din cifra de afaceri
-marje aditionale asupra vanzarii de produse
Inainte de a se lansa intr-un proiect de franciza, este bine ca intreprinzatorul sa cunoasca anumite reguli de baza :
1.Cunoasterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate.
Un francizor trebuie ales cu grija, pe baza mai multor informatii referitoare la perspectiva economica a pietei, prezentarea retelei, conditiile juridice ale contractului. Toate datele furnizate de francizor trebuie confruntate cu realitatea. Daca firma este noua, trebuie cu atat mai multa vigilenta, deoarece intreprinzatorul trebuie sa estimeze daca puterea financiara a francizorului va fi suficienta pentru atingerea unui prag de rentabilitate al retelei. In plus, trebuie sa verifice daca noul concept a fost testat cu success in punctele-pilot apartinand francizorului pe o perioada sufficient de lunga.
2.Verificarea cifrelor oferite de francizor.
Uneori pot aparea decalaje serioase intre aceste cifre si cele dovedite de retea. Francizorul trebuie sa furnizeze lista continand toti francizatii sai, precum si rezultatele lor individuale.
Noul intreprinzator nu trebuie sa plateasca nimic francizorului fara obtinerea unor informatii prealabile serioase.
3.Prudenta fata de nesolicitatea drepturilor de intrare
Pentru a atrage noi candidate(eventual,naivi), anumiti francizori nu solicita drepturi de intrare, insa vor percepe marje excessive, de exemplu, pentru amenajarea localului si pentru furnizarea materialelor de exploatare. De aceea sunt necesare informatii despre valoarea materialului instalat si multa prudent asupra contractului(daca prevede sau nu ca toata instalarea sa fie livrata “la cheie”)
4.Retinere fata de sectoarele prea solicitate
Nu trebuie uitat ca moda este ephemera si ca este abandonat cu usurinta ceea ce mai inainte a fost adorat. In plus, nu trebuie cedat tentatiei de a nu se adresa decat celui mai bun francizor al sectorului; in caz contrar, pretul este mult mai mare (de exemplu, McDonald’s are in jur de 100 de candidate pentru o noua locatie)
5.Evitarea unui leasing pe perioada de criza
Contractarea unui leasing adduce dupa sine statutul de proprietar doar la scadenta; ori, daca intreprinzatorul nu poate onora plata, va fi expulzat si va pierde totul, chiar daca nu i-ar mai lipsi decat cateva luni de plata. De exemplu, anumiti francizati Fimotel si Confortel au trait aceasta aventura dezagreabila, la fel ca si cei ai lantului hotelier Les Cyclades, toate exemplele fiind franceze.
6.Existenta unei soliditati financiare personale si a unui professionalism fara cusur.
Cei mai buni francizati nu genereaza profituri decat dupa trei-cinci ani de exploatare iar estimarile specialistilor sunt ca un aport personal minim de 40% este indispensabil. Regula de baza este aceea ca succesul nu poate veni fara un angajament total al intreprinzatorului in activitatea respective, dublat de un professionalism ireprosabil.
In urma unei anchete effectuate in septembrie 1995 de MK Conseil (publicat in decembrie 1995 in revista Hotels et Marketing) s-au evidentiat principalele motive de cumparare a unei firme (prin franciza) in domeniul hotelier: imbunatatirea imaginii hotelului, cresterea cifrei de afaceri, service si asistenta din partea unui mare grup.
In plus s-au aratat si avantajele aduse de franciza: cresterea numarului de client, cresterea gradului de ocupare, fidelizarea clientele, sinergia de grup. Nu avem nici un motiv sa credem ca rezultatele anchetei nu mai sunt valabile si in present.
Daca un intreprinzator s-ar simti mai atras de domeniul restauratiei sau daca dispune de resurse mai putine, poate primul lucru pe care ar trebui sa-l stie este acela ca nu este singurul gata de lansare. Cine nu a visat macar o data sa propuna clientilor, presupusi entuziasti, ilustrele retete ale bunicii sau ale matusii preferate? Insa, fara professionalism nu exista success. De exemplu, in Franta, regatul gastronomiei, in fiecare an se creaaza mai mult de 1000 de restaurant. Fara a dispune de statistici la fel de exacte, se poate observa ca si in Romania pare sa fie o idée de afaceri mult pusa in practica.
Desigur, nu toate restaurantele sunt create in sistemul francizei, insa si aceasta modalitate castiga tot mai mult teren peste tot in lume, daca ar fi sa ne referim doar la McDonald’s, Burger King, KFC, Goodye’s, Starbucks, Blimpie, etc. Topul 100 al lanturilor de restaurant din SUA, publicat de revista Nation’s Restaurant News este un veritabil indicator al tendintei de extindere a francizei pe diverse tipuri de restaurant, unele cu o crestere puternica pe piete in aparenta saturate.
Multe idei sunt gata sa fie exploatate in franciza. De exemplu, atributele bucatariei “spectacol” si “natural” reprezinta atuurile restaurantelor rapide “Le Marche”, instalate in Elvetia, Germania, Austria, Marea Britanie, Canada si in cateva tari asiatice. Produsele sunt preparate in fata clientilor, intr-o ambianta conviva sincera. Toate restaurantele “Le Marche” mizeaza pe cartea franchetei, naturalului, seductiei, curateniei, ambiantei convive si a managementului participative prin centre de profit independente.
Elementele de success cele mai importante ale acestui lant de restaurant dezvoltate prin franciza sunt :
Cadrul conviv : Restaurantele reconstituie un anume tip de spatiu cu standuri in care se pot cumpara produsele sau se pot consuma pe loc.
Orarul de functionare: de foarte devreme pana foarte tarziu : Restaurantele sunt deschise incontinuu de la 6 30 la 3 00 ceea ce mentine un flux continuu.
Produsele: expuse ca la taraba in piata : fructele, legumele,carnea, pestele … sunt stivuite in mici ladite din lemn subtire sau pe “taraba”
Prepararea(incalzirea): in fata clientului : produsele alese de client sunt preparate in fata acestuia
Meniul:dupa apetitul si gustul fiecaruia : nu exista meniu. Clientii vad si simt produsele pe care le aleg spontan, potrivit dorintei si apetitului(portii mici, medii, mari)
Oferta:innoita in fiecare zi : alimentele de baza si ingredientele variaza chiar de-a lungul zilei.
Raportul calitate/pret:foarte convenabil : Ca urmare a generozitatii farfuriilor si a modestiei preturilor, restaurantele “Le Marche” dau sentimental ca ofera, pentru mai putini bani, mai mult decat restaurantele traditionale.
Servirea: diferita : este mai naturala, mai simpla si mai deconectanta decat in alte parti : colaboratorii sunte selectionati mai mult pentru buna dispozitie, simtul comunicarii, servirii si autonomiei si mai putin pentru abilitati tehnice.
Igiena:ireprosabila : una din regulile de aur ale restaurantelor “Le Marche” este curatenia in orice clipa, ordinea si lipsa mirosurilor incommode pentru client . (sursa : Neo-Restauration Magazine, Paris, decembrie 1995)
Desi se pot adduce multe alte exemple fericite, totusi este nevoie de prudent la integrarea intr-o retea de tip franciza. Capcanele francizei pot fi bine ascunse la inceput. Doi francizati intr-un concept inovant de chiosc pentru pizza au trecut prin aceasta experienta nefericita. “Nu am beneficiat deloc de informatii precontractuale. Am semnat cu incredere, fara a intreba nici pe membrii ami vechi ai retelei. Ulterior am luat legatura cu ei. Acestia ne-au dezvaluit ca cifrele de afaceri avansate de francizor sunt rar realizate in realitate”. In plus, francizorul vinde foarte scump francizatilor sai utilizarea materialului de publicitate si marketing.
In practica se mai intalneste si formula “master - francizatului”. Ce reprezinta aceasta formula ? Un master – francizat este un sub-francizor. El cumpara savoir-faire-ul unei firme straine si dreptul de utilizare exclusive a marcii si a semnelor distinctive pe teritoriul tarii sale. Ulterior, el devine responsabil de implantarea si dezvoltarea acestei firme in Romania, de exemplu.
Pentru a evita eventualele problem, este bines a se discute anumite clause importante precum: modul de punere la dispozitie a savoir-faire-ului si a firmei(care sunt asistenta si serviciile oferite) si adaptarile necesare particularitatilor mediului romanesc (de exemplu limba in care vor fi redactate documentele)
In niciun caz contractual nu trebuie semnat cu un intermediary, ci direct cu detinatorul maricii si al savoir-faire-ului, obtinandu-se astfel o licenta de marca ce ar trebui inregistrata la OSIM. De asemenea, trebuie prevazuta o durata a contractului. De regula, ar trebui semnat pentru cel putin 10 ani, astfel incat sa fie sufficient timp pentru dezvoltarea unei retele cu profit. Nu in ultimul rand, trebuie verificat daca produsele sunt omologate in Romania. Verificarea aceasta trebuie sa se desfasoare inainte de semnarea contractului!
marți, 19 ianuarie 2010
genial - artist in martipan
Nu mi-a venit sa cred cand am vazut ce minunatii poate face aceasta doamna din Martipan.
Martipanul este folosit foarte frecvent in cofetarii si patiserii atat ca glazurat cat si ca modele si figurine pe torturi, etc.
Nu stiu daca ce face doamna artista este utilizat in cofetarie/patiserie dar este minunat.
marți, 12 ianuarie 2010
Aditivii alimentari
Pentru Andana Pan educarea consumatorilor este un capitol extrem de important.
Prin intermediul blogurilor noastre dorim sa va impartasim si anumite informatii care circula pe internet si reprezinta un punct de vedere foarte bine documentat.
Partea proasta despre aditivii alimentari o puteti gasi in intregime in urmatorul document. Link Aditivi Alimentari
Despre ce este vorba ?
„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”(Dr. W. Kollath)
„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte”(Dr. H. P Rusch)
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
generica de "E"-uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau
aroma în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător şi vandabil timp
îndelungat.
“Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru,
chiar dacă el are autorizaţia sanitară pentru a fi comercializat. Este suficient să ne gândim că o maioneză se alterează în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrană foarte bună pentru bacterii. Vă puteţi
închipui cât de hrănitoare poate fi o maioneză din conservă, care a fost produsă
acum o lună, a fost păstrată la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trăi hrănindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrăni cu aceeaşi substanţă, cu aceeaşi hrană
moartă pe care bacteriile o refuză?”
Întrebare pe care o adresează ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna
"Una este sa mănânci un măr şi cu totul altceva este să bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, băuturilor răcoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri
şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune
va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu există
încă premisele că se va descoperi un antidot. Cancerul este, fără îndoială,
o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei
boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de
cancer.
Prin intermediul blogurilor noastre dorim sa va impartasim si anumite informatii care circula pe internet si reprezinta un punct de vedere foarte bine documentat.
Partea proasta despre aditivii alimentari o puteti gasi in intregime in urmatorul document. Link Aditivi Alimentari
Despre ce este vorba ?
„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”(Dr. W. Kollath)
„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte”(Dr. H. P Rusch)
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
generica de "E"-uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau
aroma în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător şi vandabil timp
îndelungat.
“Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru,
chiar dacă el are autorizaţia sanitară pentru a fi comercializat. Este suficient să ne gândim că o maioneză se alterează în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrană foarte bună pentru bacterii. Vă puteţi
închipui cât de hrănitoare poate fi o maioneză din conservă, care a fost produsă
acum o lună, a fost păstrată la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trăi hrănindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrăni cu aceeaşi substanţă, cu aceeaşi hrană
moartă pe care bacteriile o refuză?”
Întrebare pe care o adresează ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna
"Una este sa mănânci un măr şi cu totul altceva este să bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, băuturilor răcoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri
şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune
va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu există
încă premisele că se va descoperi un antidot. Cancerul este, fără îndoială,
o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei
boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de
cancer.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
